Ioan Mintas: Prin varianta adoptata, legea prevenirii a devenit o formă fără fond

În data de 29.11.2017, Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat legea prevenirii. Proiectul de lege în varianta inţială cuprindea o serie de contravenţii cărora urma să li se aplice prevenirea, respectiv îndrumarea antreprenorilor şi evitarea sancţionării automate a faptelor care constituie contravenţii, prin întocmirea unui plan de remediere, acordându-se posibilitatea contribuabilului de a corecta neregulile constatate cu ocazia unui control şi de a respecta dispoziţiile legale.

În   cadrul    Programului   de   guvernare   2017-2020,   din   04.01.2017,1      la   pct.   2.

PROGRAMUL DE POLITICI PUBLICE PENTRU PERIOADA 2017-2020, subcap. Prevenţie se menţionează “Unul dintre principiile de bază ale Codului economic al României va fi prevenţia. În acest fel, vom introduce prevederi legislative (Legea prevenţiei) care să oblige autorităţile cu atribuţii de control să procedeze în primul rând la educarea şi perfecţionarea antreprenorilor de orice fel, precum şi la prevenirea greşelilor de orice fel. Acest lucru înseamnă de fapt că un agent economic nu va mai putea fi sancţionat sub nicio formă, dacă el nu a fost înainte îndrumat şi apoi prevenit. Practic, scoatem cartonaşul roşu acordat direct şi îl înlocuim cu două cartonaşe galbene.”

ELIMINAREA MENŢIONĂRII ÎN LEGE A ACTELOR NORMATIVE CARE STABILESC CONTRAVENŢII

Art. 10 alin. 3 din Legea prevenirii, în formă adoptată2, dispune că “În aplicarea prezentei legi, contravenţiile, precum şi modelul planului de remediere care se anexează la procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, care se adoptă în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentului alineat.”

În proiectul de lege trimis Parlamentului erau prevăzute 105 acte normative, cu un număr de aproximativ 450 de contravenţii, pentru care legea prevenirii urma să se aplice.

Prin eliminarea menţionării contravenţiilor şi a actelor normative prin care au fost stabilite, pentru care este obligatorie aplicarea principiilor prevenirii, practic legea a fost golită de conţinut.

1Adoptat prin Hotărârea nr. 1/2017 pentru acordarea încrederii Guvernului, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 5 din 4 ianuarie 2017

2Potrivit Raportului comun suplimentar asupra Proiectului Legii prevenirii, din 27.11.2017, al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor

Potrivit formei adoptate, Guvernul va stabili prin hotărâre contravenţiile cărora li se va aplica legea.

Acest lucru înseamnă că vor face obiectul legii contravenţiile stabilite prin alte hotărâri de guvern sau ordine ale ministrilor ori conducătorilor diferitelor autorităţi publice centrale, fiind sub semnul întrebării dacă poate fi modificat regimul juridic al unei contravenţi stabilite prin lege, de către o hotărâre de guvern care nu poate modifica legislaţia primară – lege, ordonanţă de urgenţă sau ordonanţă.

Este posibil ca cele mai importante contravenţii care afectează mediul de afaceri, în special IMM-urile, şi care sunt prevăzute în legii sau ordonanţe, să ramână în afara legii prevenirii.

NU EXISTĂ DOMENII ÎN CARE LEGEA PREVENIRII SĂ FIE APLICATĂ

Prin varianta adoptată a legii prevenirii, aceasta a devenit o formă fără fond. Prin eliminarea menţionării în lege a contravenţiilor supuse acesteia, cele mai multe contravenţii cu care mici întreprinzători sunt sancţionaţi de organele de control, şi care sunt cuprinse în legi sau ordonanţe, cum ar fi Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal sau Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, este posibil să nu fie supuse principiilor prevenirii stabilite de lege.

Este discutabil dacă guvernul va dori să includă în această listă toate contravenţiile aplicate întreprinzătorilor, pentru care se poate aplica legea prevenirii, şi care aduc cele mai multe venituri din amenzi.

Deşi se recunoaşte importanţa prevenţiei – în Programul de Guvernare 2017-2020 – în Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2018 sunt prevăzute creşteri semnificative a veniturilor din amenzi, penalităţi şi confiscări (la cap. 3501, subcap. 01- Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale – este prevăzută o creştere cu 34,66% raportat la 2017, iar la subcap. 50 – Alte amenzi, penalităţi şi confiscări – este prevăzută o creştere cu 172,72% raportat la 2017).

Practic în acest moment legea prevenirii nu reglementează niciun domeniu în care se aplică.

primvicepreşedinte CNIPMMR

prof.univ.dr.ing.Ioan Mintaş

Distribuie informația
Alte știri