Lăsata Secului. Obiceiuri, tradiții și superstiții

Marți este Lăsatul secului pentru Postul Nașterii Domnului sau Postul Crăciunului, cum este numit de credincioși. Este ultima zi în care creștinii mai pot mânca mâncăruri “de dulce”, iar din 15 noiembrie începe Postul Crăciunului, care ține 40 de zile, până pe 25 decembrie. La masa de Lăsata Secului se strâng rudele apropiate sau prietenii.

La ţară, oamenii respectă obiceiuri şi practici magice ce fac parte dintr-un scenariu al morţii şi renaşterii timpului. De pildă, la Lăsatul Secului, uşile şi ferestrele caselor, dar şi porţile gospodăriilor, sunt unse cu usturoi, pentru că spiritele rele să fie alungate. Uneori, relele se alungă şi cu prin zgomote şi împuşcături.

Firimiturile rămase de la ospăţul Lăsatului Secului se aruncă a doua zi spre răsărit, în timp ce se rosteşte încântaţia „Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite”.

Superstiţiile spun că cine va respecta acest ritual nu va avea culturile stricate de păsări în anul ce vine. Vasele din casă în care s-au gătit bucatele de Lăsatul Secului se spală şi se lasă în noaptea cu gură în jos, pentru a nu intră în ele spiritele rele.

Vremea din postul Crăciunului este, spun bătrânii, un indiciu pentru cum va fi vremea în primăvara următoare. Dacă vremea nu este prea aspră, se spune că primăvara va aduce multe ploi.

afis