Poate nu mulți știu că, în Oradea, se află un memorial dedicat foștilor deținuți politic, printre puținele spații muzeale de acest fel din România. În subsolurile Cetății Oradea este ilustrată una dintre cele mai întunecate perioade ale istoriei românești, istoria comunistă, respectiv traumele și suferințele multor bihoreni care au trecut prin închisorile Gulagului românesc.
Înființat de Asociația „Cei 40 de Mucenici”, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc, respectiv Consiliul Județean Bihor, Memorialul ”Rezistență și Represiune în Bihor”, din Cetatea Oradea, corp K, subsol, a fost adus la viață în 2017, fiind alcătuit din 10 camere, fiecare dintre acestea având o tematică anume.
”Celulele” au fiecare povestea lor, într-o încăpere se află o hartă cu principalele centre de represiune din România, altă încăpere e dedicată Lagărului din Cetatea din Oradea, înființat imediat după cel de-al Doilea Război Mondial. Încarcerarea etnicilor germani în acest lagăr a fost dovedită și de o scrisoare, descoperită în timpul lucrărilor de reabilitare a Cetății, în 2011, aparținând unui etnic german, Andreas Ditrich.
”În cea de-a treia cameră regăsim poveștile bihorenilor care au trecut prin închisorile din Romania. Expoziția fiind una interactivă, vizitatorii pot să studieze, în funcție de gradul de interes, documente de la Securitate, scrisori obținute de la deținuți, trimise din închisori acasă, povești și mărturii ale foștilor încarcerați”, ne-a declarat muzeograful dr. Cristina Liana Pușcaș.
Celula de pedeapsa ”Neagra” este reprezentată în Memorial, ca o celulă întunecoasă, care amintește de lipsa patului, deținuții fiind obligați să stea pe jos pe ciment sau în picoare, zile în șir, de apa care curgea pe pereți, iar mâncare era oferită doar după 3 zile.
Alte teme prezentate în Memorial amintesc de loturile cu tineri care au primit condamnări de 25 de ani, de colectivizare, de cei 24 de țăranii bihoreni care, în vara lui 1949, au fost executați și lăsați pe ulițele satelor, în mod demonstrativ. Memorialul prezintă și istoria iadului de la Penitenciarul din Oradea, unde au avut loc și execuții, cum este cea a lui Roman Oneț, care făcea parte din grupul Șușman din Munții Apuseni.
Femei care au trecut prin închisorile comuniste, dar și preoți ortodocșii, greco-catolici, romano-catolici, cât și reformați, cu toții sunt reprezentați în ”celulele” din Memorial.
Toate acestea pot fi văzute, de luni până duminică inclusiv, în intervalul orar 9.00-17.00, de către cei care doresc să facă o călătorie în timpurile aspre pe care le-au trăit eroii care au luptat pentru înlăturarea comunismului. De asemenea, cei interesați pot accesa și siteul www.memoriarezistentei.ro pentru alte povești legate de Gulagul românesc.
Sebastian Miclăuș, Jurnalism, An III
