Ultimii 11 „mohicani” din Promoția 1953, alături de întreaga suflare gojdistă, la marea sărbătoare a Centenarului Liceului

Ultimii 11 „mohicani” din Promoția 1953 vor participa, alături de întreaga suflare gojdistă, la marea sărbătoare a Centenarului Liceului/Colegiului Național „Emanuil Gojdu”.

Întâlnirea va avea loc, vineri, 4 octombrie 2019, ora 12.00, în biblioteca școlii. Cu acest prilej, foștii absolvenți vor marca o dublă aniversare: Jubileul de 66 de ani de la terminarea liceului și împlinirea a 73 de ani de la prima zi de școală în Gojdu (11 septembrie 1946). Va fi cea de a 12-a Reuniune postliceală a promoției (și, să sperăm că nu va fi ultima!).

Promoția 1952-1953 a Liceului de Băieți nr.1 Oradea (nume purtat atunci de Liceul ”Emanuil Gojdu”) a fost constituită din 51 de absolvenți a două clase ”la zi”, plus 5 elevi cu”examen de tranziție”dat în vara anului 1952 (foști colegi din clasele X-A și B).

Dintre cei 56 de absolvenți din 1953 am mai rămas în viață 17 ”ultimi mohicani”, din care 14 vom încerca să răspundem ”prezent” la strigarea catalogului pentru ora de dirigenție din ziua de 2 iunie 2018, zi în care vom sărbători – în cadrul unei Întâlniri Jubiliare – cei 65 de ani scurși de la plecarea de pe băncile liceului.

Privind retrospectiv prin prisma realizărilor profesionale ale absolvenților din Promoția 1953 a liceului ”Em. Gojdu”se evidențiază aportul adus progresului social și dezvoltării materiale și spirituale a societății românești, prin funcțiile de mare răspundere avute și prin rezultatele obținute de a lungul a zeci de ani de carieră, într-o perioadă de profunde și traumatizante schimbări ale realităților românești. Promoția noastră se poate mândri cu doi academicieni (D.R. Popescu și Dorin Poenaru), un general al Armatei Române (D-tru Roman), un director general al ”Teleconstrucția”, entitate care a realizat rețeaua națională de telecomunicații (Liviu Petrovici), un ambasador de carieră, consul general la Moscova și Bratislava (Ioan Murg), un director general al Combinatului Chimic Brăila (Dumitru Boitoș), un director general la 3 unități agricole performante din Bihor (Petru Bodea), un colonel în rezervă, fost șef al Sectorului tehnic –operativ a Serviciului de Contrainformații a Armatei a 4-a ”Transilvania” (Liviu Popoviciu), un președinte al Asociației Române de Geotermalism și membru al Directoratului Asociației Mondiale de Geotermie (Ioan Cohut), un strălucit medic genetician, șef al Laboratorului de Antropologie, care a perfecționat tehnicile de stabilirea genetică a paternității la Institutul Victor Babeș (Mircea Guiașu), un scriitor și ziarist, membru al Uniunii Scriitorilor și redactor la revista ”Familia” (Vasile Spoială), un inginer-șef la fabrica de ulei Interindustrial Oradea (Aurel Negru), doi medici obstreticieni, unul șef de secție la Maternitatea Brașov (Gheorghe Bălaj) iar cel de al doilea la Maternitatea Arad (Miron Venter), un strălucit medic pneumo-ftiziolog, director la spitalele T.B.C. Baia Mare, Nucet-Ștei și Aleșd-Gheghie (Tiberiu Moisescu), doi medici veterinari cu realizări remarcabile, unul în păstrarea sănătății șeptelului la o circumscripție veterinară din jud. Cluj (Andrei Măgureanu), celălalt în prelucrarea cărnii la fabrica de salam Sibiu Salonta (Gheorghe Bungău). Putem aminti de asemenea doi ingineri silvici, care au ocrotit pădurile județului Bihor (Eugen Mezea și Tirla Nicolae), un eminent istoric și arheolog, muzeograf la Muzeul Țării Crișurilor (Nicolae Chidioșan), un medic care și-a dedicat 42 de ani de viață îngrijii minerilor din Valea Jiului (Traian Marcu), un inginer mecanic auto, director la TRAMECO Oradea (Constantin Pascovici), un cercetător și proiectant instalații din industria chimică, mort într-un accident de muncă la Uzina Borzești (Nicolae Prodan), un strălucit chimist, truditor în marile combinate de la Onești și apoi la Alumina Oradea (Victor Pintea), un harnic editor al lucrărilor ilustrului nostru profesor de istorie Titus Roșu (Voicu David) etc. etc. etc.

Din cei 51 de absolvenți ”la zi” în 1953, cinci au avut ”Diplomă Roșie” (care asigura intrarea la facultate fără examen de admitere), asta însemnând că au avut note maxime (adică media generală 5 (cinci), atât în clasa XI-a, cât și la Examenul de Maturitate (așa se numea bacalaureatul în acele vremuri când notația se făcea de la 1 la 5 iar anul școlar avea 4 pătrare !!!).

Acest Jubileu este o sărbătoare atât pentru noi, care toată viața am purtat cu mândrie în inimi titlul de ”gojdiști”, cât și pentru această minunată școală care ne-a format și ne-a înarmat spre a câștiga bătăliile profesionale de-a lungul a zeci de ani, școală ce, pe drept, se mândrește cu onorantul titlu de Colegiu Național, dar, mai ales, se mândrește cu prestigioasele realizări ale cadrelor didactice și ale elevilor de ieri și de azi.

Distribuie informația
Alte știri