În 1954, Adunarea Generală a ONU a făcut un gest care avea să cucerească inimile întregii planete: a chemat toate națiunile să celebreze, an de an, Ziua Universală a Copilului. Sărbătoarea a căpătat un sens și mai profund în 1959, când a fost adoptată Declarația Drepturilor Copilului – un angajament solemn că fiecare copil merită protecție, iubire și șansa de a-și clădi viitorul.
De atunci, în fiecare dimineață, odată cu răsăritul, copiii lumii deschid ochii într-o realitate pe care nu ei au ales-o. Dar se trezesc cu drepturi – simple, firești, inviolabile. Dreptul de a fi protejați. De a învăța. De a fi ascultați. De a visa fără frică.
Astăzi este ziua în care ne oprim și îi ascultăm. Pe bune. Cu liniște. Cu atenție. Cu inimă deschisă.
Copiii și tinerii sunt adesea cei mai sinceri și mai puternici creatori de schimbare. Ei pun întrebări, aprind idei, provoacă lumea să fie mai blândă, mai dreaptă, mai bună. În vocea lor se ascunde viitorul nostru.
Fiecare copil are dreptul să știe că:
– Are o familie, un nume și o identitate care îi aparțin.
– Are un loc al lui, haine curate și mâncare sănătoasă.
– Nu trebuie să muncească, ci să învețe, să crească, să descopere.
– Are dreptul la educație, potrivită darurilor și potențialului său.
– Are dreptul să fie ascultat atunci când ceva îl privește.
– Are dreptul la protecție, la îngrijire specială atunci când e nevoie, la sprijin medical și la un mediu sigur.
– Are dreptul să fie ferit de violență, de abuz, de tutun, alcool sau droguri.
– Are libertatea de a-și trăi cultura, credința, limba și identitatea.
– Are dreptul să fie tratat egal, indiferent de culoare, religie, origine sau limbă.
– Are dreptul să vorbească, să fie crezut și să fie respectat.
Astăzi, Palatul Victoria va fi luminat în albastru – culoarea speranței, a protecției și a copilăriei. Un simbol prin care Guvernul României se alătură lumii întregi în apărarea drepturilor copiilor.
Dar dincolo de luminile albastre, adevărata strălucire este în ochii lor. Să îi vedem. Să îi ascultăm. Să le dăm voce.
Pentru că lumea de mâine le aparține. Iar noi suntem datori să le-o lăsăm demnă, sigură și plină de șanse.
Dorina Ursente
