Boboteaza (Botezul Domnului) este sărbătorită pe 6 ianuarie şi, împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit pe 7 ianuarie, marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului. Ziua de 6 ianuarie reprezintă o sărbătoare importantă atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici.
Este ziua în care Hristos primeşte botezul în râul Iordan de la Sfântul Ioan Botezătorul. Se numeşte Epifania pentru ca este momentul in care Hristos S-a arătat poporului, iar Teofanie, pentru ca la Botezul Sau S-au arătat şi celelalte două Persoane ale Sfintei Treimi: Tatăl mărtursind că Hristos este Fiul Său veşnic şi Duhul, în chip de porumbel.
În această zi, preoții sfințesc apele din care credincioşii vor lua, mai apoi, pentru a stropi gospodăriile, casele și animalele. Apa sfinţită în această zi, Agheasma mare, este, totodată foarte bună pentru leac. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe stomacul gol, timp de 8 zile, până la 14 ianuarie.
În ziua de Bobotează bătrânii spun că dacă vremea e frumoasă, atunci anul va fi bogat în pâine și pește. Şi tot apropo de vreme, dacă în ziua de Bobotează vremea este rece, atunci după ieșirea cu „Iordanul” se va înmuia. Însă, dacă a fost cald, vremea se va înăspri.
Potrivit tradiţiei populare, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita chiar în acel an.
Se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii despre locurile unde sunt ascunse comorile.
De Bobotează nu se spală rufe, sunt interzise certurile şi nu se dă nimic cu împrumut. În Bucovina, la porţile tuturor celor care poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul se pune un brad împodobit, iar gazdele dau o petrecere cu lăutari. În Transilvania, cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi şi purificaţi.
