Lăsatul Secului are loc pe 14 noiembrie, cu o zi înainte de intrarea în Postul Nașterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, aceasta fiind ultima zi în care se mai consumă carne, brânză, lapte, ouă. Această tradiţie este binecunoscută pentru toţi credincioşii, fiind ziua în care rudele se strâng împreună la o masă mare, cu băutură şi mâncare din belşug.
Postul Crăciunului sau Postul Naşterii Mântuitorului, aşa cum este cunoscut de către credincioşi, începe pe data de 15 noiembrie şi până pe 24 decembrie. Astfel, în această perioadă de post, credincioşii se pregătesc pentru marea sărbătoare a Naşterii Domnului Iisus Hristos. Alături de faptele bune, de rugăciune, de smerenie, este un mijloc pentru dobândirea virtuţilor.
Cele dintâi menţiuni despre practicarea acestui post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei. La început, creştinii nu posteau toţi în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Unii posteau şapte zile, alţii şase săptămâni. Sinodul local din Constantinopol din 1.166 d.Hr. a uniformizat durata acestui post, hotărând ca toţi creştinii să postească 40 de zile. Prin durata lui, acest post ne aminteşte de postul de 40 de zile al lui Moise de pe Muntele Sinai, când proorocul aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră.
Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: se ajunează până după-amiaza, când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui Daniel şi a celor trei tineri din Babilon.
Biserica Ortodoxă recomandă credincioşilor să se împărtăşească în fiecare din cele patru posturi mari de peste an. Pregătirea pentru primirea împărtăşaniei se face prin spovedanie sinceră, precedată de cel puţin trei zile de post, rugăciune şi meditaţie asupra sinelui.
