În fiecare an, primăvara începe în emisfera nordică în intervalul 19-21 martie, deoarece acesta este momentul la care Soarele traversează ecuatorul ceresc, mergând de la sud la nord. Se numește ecuatorul „ceresc” deoarece este o linie imaginară pe cer deasupra ecuatorului Pământului.
La echinocțiul din martie, emisfera nordică și emisfera sudică primesc cantități aproximativ egale de lumină solară.
În 2023, echinocțiul de primăvară are loc pe 20 martie, la ora României 23:24. Acesta cade într-o zi de luni și reprezintă începutul astronomic al sezonului de primăvară în emisfera nordică și sezonul de toamnă în emisfera sudică.
Cuvântul „echinocțiu” provine din cuvintele latinești „aequus” (egal) și „nox” (noapte) și face referire la faptul că durata zilei și a nopții sunt aproape egale în această zi.
Acum, dar după echinocțiul de primăvară, ziua va începe să fie mai lungă decât noaptea și cantitatea de lumină va continua să crească în fiecare zi, până la momentul solstițiului de vară din iunie, moment în care atingem cea mai lungă zi din an.
O curiozitate legată de echinocțiu este aceea că momentul nu se petrece pe tot globul în aceeași dată, în special datorită diferenței de fus orar. De exemplu, în 2023, toate țările care sunt pe un fus orar cu cel puțin o oră înaintea României, îl marchează cu o zi mai târziu.
Echinocțiul de primăvară reprezintă debutul astronomic al primăverii în emisfera nordică, dar începutul sezonului variază în funcție de criteriul meteorologic. În general, primăvara meteorologică începe la 1 martie și se încheie la 31 mai, în funcție de modelele climatice și temperaturile medii ale regiunilor.