Marcel Bolos a publicat o serie de explicatii de ultima ora pentru romani cu privire la ingrijorarile legate de taierile de cheltuiei pe care Guvernul Romaniei vrea sa le faca, ministrul PNL vorbind despre eficienta si sustenabilitate in Romania, PNRR impunand luarea unor masuri care sa asigure acest lucru la nivel bugetar.
Cu bune și cu rele, #PNRR aduce reformă. Nu intru în discuții despre perspectiva strategică în care a fost gândit și dacă investițiile ar fi putut să îmbrace o formă mai utilă pentru cetățeni. Ce aș putea să spun este că, în esență, el scoate la lumină probleme cronice în funcționarea statului, pe care acum avem ocazia să le rezolvăm. Și așa cum am tot repetat, rolul ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene este să ofere acea predictibilitate atât de necesară, care de multe ori pare doar un mit, pentru ca România să își poată încasa până la ultimii euro alocați prin #PNRR.
Probabil ați văzut că subiectul momentului este sustenabilitatea bugetară. Avem în PNRR o reformă care presupune asigurarea unei politici de salarizare echitabile și sustenabile din punct de vedere bugetar. Așa scrie în PNRR cu subiect și predicat.
Cum se va întâmpla concret acest lucru, este o decizie ce va fi luată strict la nivelul coaliției de guvernare. Este prematur să spunem care dintre variante va fi soluția finală acceptată de European Commission pentru validarea acestui jalon.
Poate niciuna dintre variantele expuse de mine în spațiul public nu este soluția perfectă: nici varianta revizuirii coeficienților de ierarhizare, nici reducerea numărului de bugetari și nici revizuirea politicii fiscale, sau poate un mix dintre toate. Poate fi, desigur, o altă variantă pe care o poate pune pe masă Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, care este coordonatorul acestui jalon.
Ce vreau să subliniez este că reforme precum cea a pensiilor, reforma companiilor de stat, reforma salarizării, tratate global alături de reforma fiscală, pot duce la ajustarea corespunzătoare a cheltuielilor publice si a consolidării fiscal bugetare, aspecte vitale dacă vrem să ne imaginăm o economie puternică și o dezvoltare a României pe termen lung.
Vă las mai jos un exemplu clar, care s-a produs în Bihor. Este un model de succes despre cum trebuie să arate ponderea cheltuieli de funcționare/ cheltuieli de investiții.
Sigur, ideal este că modificarea acestei ponderi să se realizeze cât mai puțin intruziv și să se concentreze pe eficientizarea utilizării resurselor.
Dar până se va găsi o soluție, suntem în punctul în care dăm 37% din veniturile încasate pe salariile din sistemul public (cel mai mult din UE), în vreme ce un stat ca Germania este la 16%. Cred ca aceste procente vorbesc de la sine.
