13 ani a fost Oana Lungescu purtătorul de cuvânt al NATO. Colegii și jurnaliștii au numit-o cu simpatie Madame NATO. Niciunul dintre predecesorii ei nu a rezistat atâta timp în această funcție. Acum se retrage, pentru că se pensionează.
În cei 13 ani a lucrat sub conducerea lui Anders Fogh Rasmussen și Jens Stoltenberg. A lucrat la redactarea rapoartelor anuale NATO, a asistat la declinul NATO și la recâștigarea influenței NATO, de la începutul războiului în Ucraina.
Într-un interviu acordat postului de televiziune german ZDF, Oana Lungescu face un rezumat al celor 13 ani, cu experiențele care au marcat-o și care au definit-o.
Unul dintre cele mai emoționale momente trăite a fost anul trecut, când președintele Wolodymir Selenski a stat la aceeași masă cu liderii țărilor NATO, chiar dacă Ucraina nu este membru NATO. „Când s-a ridicat și și-a pus mâna pe inimă, toți au aplaudat. A fost emoționant. Foarte des sunt subestimate aceste reuniuni. În spatele fiecăreia sunt luni întregi de muncă birocratică de pregătire. Iar la final 32 de femei și bărbați se întâlnesc în jurul unei mese, și ceea ce contează este experiența lor de viață și dacă sunt pe aceeași lungime de undă emoțional.”
Una dintre prerioadele de criză traversate de NATO a fost președinția lui Donald Trump în USA. „Știam despre personalitatea lui Donald Trump încă din timpul campaniei sale electorale. Îmi amintesc că eram în concediu, la mare, și eram sunată de jurnaliști de la CNN care mă întrebau cum evaluăm afirmațiile lui Donald Trump. Ne-a fost deja clar că președinția lui va aduce cu sine ani dificili pentru NATO. Dar pe de altă parte USA le-au solicitat statelor europene și în perioada lui Kennedy și a lui Obama să contribuie mai consistent la bugetul NATO. Până la urmă important este că aliații europeni au investit fonduri mai consistente în bugetul pentru apărare”, spune Oana Lungescu.
Referindu-se la războiul actual din Ucraina, ea spune că atacul Rusiei asupra Ucrainei nu a fost o surpriză. Cu câteva luni înainte, NATO a decis pentru prima dată să fie mai transparent cu anumite informații. „Voiam să informăm spațiul public despre existența acestui pericol. Și am sperat că făcând publice aceste informații vom putea împiedica războiul. Din păcate în acest aspect ne-am înșelat.” Și după izbucnirea războiului a rămas în contact cu jurnaliști independenți ruși, care trăiesc în exil. Când este vorba despre jurnaliști din presa oficială rusească, trebuie cântărit bine dacă li se răspunde și cum, pentru că există pericolul ca media rusească să dorească o reacție din partea NATO doar pentru a răstălmăci o informație. „Deschis vorbind, mass media de stat din Rusia face parte dintr-un aparat de dezinformare.”
Întrebată ce ar fi vrut să știe despre poziția de purtător de cuvânt al NATO înainte de a ocupa acest post, Oana Lungescu, fostă jurnalistă la BBC, a spus că opinia publică și media au idee doar despre o parte din munca de purtător de cuvânt: organizarea conferințelor de presă, elaborarea de comunicate și răspuns la întrebări. Dar munca în sine presupune multă informare, organizare și coordonare. „Ce știm cu adevărat. Ce putem spune? Când am venit la sediul NATO, militarii de carieră au fost foarte surprinși că îi întreb ce înseamnă toate prescurtările pe care le folosesc, de exemplu, sau de toate întrebările pe care le-am pus înainte de a veni în fața presei. Dar trebuia să știu totul și să fim pregătiți pentru tot felul de întrebări. Nu mă puteam și nu ne puteam prezenta în fața jurnaliștilor ca să le spunem povești.”
Oana Lungescu nu a purtat uniformă militară la NATO, ci a decis să își creeze propria uniformă: a optat pentru ținute colorate, pentru a ieși în evidență din masa de costume sobre închise la culoare purtate de bărbați. Sediul Nato rămâne un domeniu majoritar masculin. Cu ținuta ei nu a ieșit doar în evidență, ci a contribuit și la înseninarea atmosferei și la creearea unui climat relaxat și de încredere.
Născută în România, Oana Lungescu nu și-ar fi putut imagina că va ajunge vreodată să lucreze pentru NATO. Își amintește și azi cum asculta posturile Deutsche Welle și Vocea Americii sub pătură ca să nu fie auzită de vecini și turnată la securitate. Uitându-se în urmă i se pare că vine de pe o altă planetă, dintr-o altă lume. Faptul că ea, o femeie născută într-o dictatură comunistă, a ajuns purtător de cuvânt al NATO arată când de mult s-a schimbat lumea și câte schimbări sunt posibile pe parcursul unei singure vieți.
Daniela Stoica
