Nu doar traficul rutier, feroviar și maritim și milioanele de vite crescute pentru carne contribuie la încălzirea globală, ci și consumul de media online. Cât de nociv pentru mediul înconjurător este streamingul este una dintre temele importante dezbătute săptămâna aceasta la cel mai mare târg de televiziune din lume: Mipcom, care se desfășoară la Cannes. Participanții, indiferent că este vorba despre furnizorii de materiale online, cât și cercetătorii de mediu sunt de acord că și consumul de media influențează clima, dar încă nu sunt de acord ce date să ia în calcul. Cei din prima categorie se bucură de numărul tot mai mare al clienților. Ceilalți deja se îngrijorează.
Cel puțin 5 miliarde de oameni navighează azi pe internet, iar numărul este în creștere. Cei mai mari furnizori de conținut media, Netflix, Amazon sau Telekom, spun că efectul streamingului asupra mediului nu este atât de mare ca al transportului. Nu există studii recente care să analizeze această temă.
Conform unui studio realizat în 2018 și publicat în 2020 de Institutul Hamburger Borderstep o oră de streaming produce între 100 și 175 g dioxid de carbon, aproximativ cât un autoturism mic la fiecare kilometru.
Organizația pariziană Shift Project a calculat în aceeași perioadă că în acest ritm până în 2025, consumul de internet va contribui cu peste 7% la producerea de substanțe poluante care contribuie la încălzirea globală.
Organizația britanică Carbon Trust spune, într-un studio finanțat de Netflix, că situația nu e chiar atât de dramatică. O oră de internet în Europa produce doar 55 de grame de dioxid de carbon.
Cert este că centrele de date care adăpostesc serverele mari au nevoie de o cantitate mare de energie pentru răcirea aparaturii, iar substanțele folosite de aparatele cu aer condiționat nu sunt nici ele cele mai prietenoase cu mediul. Doar în Germania cele peste 50.000 de centre de date au folosit în 2020 circa 3% din energia consumată.
Cercetătorii încă nu sunt de acord care date trebuie luate în calcul pentru a afla afla ce efect are consumul de internet asupra climei. Christian Herglotz de la Universitatea Friedrich Alexander din Erlangen, Germania, spune că pentru a calcula acest efect, trebuie ținut cont de mai multe componente: este vorba despre streamingul unui material existent deja sau producerea unui video și încărcarea pe internet, ce eficiență energetică are aparatura folosită, se navighează pe net prin fibră optică sau prin cablu de cupru? O oră de video streaming prin firbră optică produce 2 grame de dioxid de carbon, o oră prin cablu de cupru de două ori mai mult.
Conform unui studio al companiei Atlas VPN românii sunt în prima jumătate a consumatorilor de internet din lume. În 2022 românii au fost online în medie 6 ore și 37 de minute. Adică 2415 ore pe an, adică 30% din timpul de veghe. Este vorba doar despre persoane între 16 și 64 de ani. În top sunt sudafricanii cu 9 ore și 38 de minute zilnic online, urmați de brazilieni cu 9 ore și 36 de minute. În acest clasament românii se situează în prima jumătate a clasamentului consumatorilor de internet, urmați imediat de americani care petrec un minut mai puțin pe net decât noi. Majoritatea europenilor sunt mai puțin pe internet. Austriecii petrec în medie 5 ore și 22 de minute online, germanii 5 ore și 12 minute. Cel mai puțin online sunt în Europa danezii, cu doar 4 ore și 58 de minute, iar cel mai mult portughezii: 7 ore și 37 de minute. Chinezii petrec circa 5 ore și 25 de minute online, sud-coreenii 5 ore și 21 de minute, iar japonezii doar 3 ore și 45 de minute. Taiwan în schimb 7 ore și 14 minute.
Activiștii pentru mediu vor trebuie să rumege un pic aceste informații. Cert este însă că toți avem un rol în influențarea și modelarea planetei nu doar pentru generația următoare, ci și pentru faună și floră.
Daniela Stoica
Sursa: ZDF, Newsweek, Mipcom
