Festivalul Primăverii – Sakura muzicală orădeană – continuă joi, 21 Martie de la ora 19, în sala Enescu-Bartok. Programul este generos și frumos ca o zi senină de primăvară și cuprinde Concertul pentru vioară, violoncel și orchestră, în Si bemol major, RV 547 de Antonio Vivaldi, Concertul pentru vioară nr 7, în Re major, KV 271 de Wolfgang Amadeus Mozart și Simfonia a V-a în Si bemol major, D 485 de Franz Schubert. Soliști vor fi violonistul Bogdan Zvorișteanu, și celistul Răzvan Suma, sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare. Orchestra simfonică a Filarmonicii Oradea îi susține.
Pentru majoritatea numele lui Antonio Vivaldi (1678 – 1741) este legat de ciclul Anotimpurile pentru vioară și orchestră, dar așa numitul Preot Roșu a compus mult mai mult și este aproape de neimaginat că abia după 1920 a fost redescoperit. Întrebarea de la care s-a pornit atunci a fost cine a inspirat „Concertele italiene” ale lui Johann Sebastian Bach. În anii 1930-40 cercetătorul muzical Marc Pincherle și alți colecționari au cumpărat „la kilogram” manuscrise muzicale depozitate în castele și mănăstiri de peste 200 de ani. Cercetătorii au descoperit până acum peste 800 de lucrări semnate de Vivaldi. A scris circa 500 de concerte, majoritatea pentru vioară, care era și instrumentul său, (peste 240 de concerte a dedicat viorii, iar 39 pentru fagot), dar și opere, muzică sacră, muzică de cameră. Circa 70 de concerte a scris pentru două instrumente, așa cum este și concertul prezentat în această seară. Ascultând muzica acestui genial compozitor este greu de crezut că a fost bolnav, înconjurat mereu și mereu de invidie, că în timpul vieții sale în Europa au existat războaie. Dar este evident că a fost un fin cunoscător al sufletului omenesc. Bucuria, durerea, melancolia, speranța sunt țesute în muzica sa cu o măiestrie tehnică și estetică unice.
Concertul nr. 7 pentru vioară și orchestră în Re major este atribuit lui Mozart, din cauza stilului său și similitudinilor pe care le are cu câteva dintre lucrările sale din a doua jumătate ani anilor 1770, când compozitorul abia împlinise 20 de ani și trecuse deja bine de etapa de „copil minune”. Alți cercetători sunt încă sceptici în ce privește paternitatea lui, Mozart influențând generații de compozitori după el. Lucrarea este de o maiestuozitate, optimism și strălucire cuceritoare, iar ascultătorul este răpit de muzică încă de la primele măsuri.
Seara se va încheia cu Simfonia a V-a în în Si bemol major de Franz Schubert (1797 – 1828). În scurta sa viață a compus peste 600 de lucrări, a influențat romantismul muzical, iar după el Liedul nu mai este același. Simfonia poate fi văzută ca un omagiu adus lui Mozart, care alături de Beethoven l-au influențat mult. Forma muzicală este cea clasică, iar în orchestrație alături de coarde, apar fagotul, oboiul, flautul și cornul, la fel ca la Mozart în penultima simfonie. Lucrarea este compusă în Si bemol major, alături de Re major, tonalitățile lui preferate în perioada de tinerețe, dacă e să ne lucăm după numărul de lucrări. Dincolo de aspectele teoretice, Simfonia este o odă a încrederii și bucuriei, inclusiv partea mediană fiind de o melancolie senină. Este greu de crezut că în același an a compus Simfonia a IV, Tragica, care este sumbră și parcă dintr-un suflet greu încercat de viață.
Soliștii serii Bogdan Zvorișteanu și Răzvan Suma s-au maturizat sub ochii orchestrei și publicului orădean, apărând pe scena de pe malul Crișului Repede încă din anii de studenție. Fiecare apariție a lor este un răsfăț spiritual și emoțional. Dirijorul Tiberiu Soare a rămas în Oradea după concertul de deschidere a Festivalului Primăverii de marți seara, dar de data aceasta a schimbat registrul în alte sfere stilistice.
Mai găsiți bilete la acest concert la caseria filarmonicii și pe site-ul bilete.ro .
Daniela Stoica