Sâmbăta Sfântului Teodor, sărbătoarea cunoscută și sub numele de Sâmbăta Colivelor, este un moment important în tradiția creștină românească, marcat în prima sâmbătă din Postul Mare. În acest an, sărbătoarea cade pe data de 23 martie, aducând cu sine tradiții străvechi și obiceiuri bogate în semnificație. Această zi este dedicată comemorării Sfântului Teodor și a minunii colivelor, fiind însoțită de ritualuri și credințe populare transmise din generație în generație.
Teodor Tiron a fost un soldat creștin care a trăit pe vremea împăraților Maximian și Dioclețian, venerat ca sfânt martir. Teodor Tiron a fost ucis în timpul persecuției creștinilor sub Dioclețian (aprox. 303).
La 50 de ani după moartea lui Teodor, împăratul Iulian Apostatul (361-363), dorind să-i batjocorească pe creștini, a dat ordin guvernatorului orașului Constantinopol să stropească toate proviziile din piețele de alimente cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare. Sf. Teodor Tiron, apărându-i în vis Arhiepiscopului Constantinopolului Eudoxie, i-a poruncit acestuia să-i anunțe pe creștini să nu cumpere nimeni nimic din piață, ci mai degrabă să mănânce grâu fiert cu miere: coliva.
În amintirea minunii săvârșite de el, Biserica Ortodoxă sărbătorește anual pe Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron în prima sâmbătă a Postului Mare. Din sâmbăta Sfântului Teodor Tiron și până în sâmbăta săracului Lazăr, în fiecare sâmbătă se face pomenirea celor adormiți în Domnul. Pentru sufletele lor, drept milostenie, se aduc jertfe curate de pâine, vin și colivă.
În tradiția populară, caii care-l însoțeau pe Sân’ Toader păzeau Soarele, pentru a evita fuga acestuia către miazănoapte și pentru a salva, astfel, omenirea de la noaptea veșnică. Conform credinței populare, caii lui Sân’ Toader sunt ființe mitice cu aspect de flăcăi cu coada ascunsă în ițari și cu copitele ascunse în opinci, care readuc ordinea la începutul postului.
La mulți ani buni celor care își sărbătoresc onomastica!
