O seară de Contraste și Influențe ne propune Filarmonica Oradea și dirijorul permanent Andrej Vesel, joi seara de la ora 19, în sala Enescu-Bartok. Soliști vor fi membri ai orchestrei filarmonicii. Programul este unul eterogen, la prima vedere, și cuprinde Uvertura la opera Castelul de plăceri al diavolului de Franz Schubert, Concertul pentru coarde, celestă și percuție de Bella Bartok și Simfonia a II-a în Re major, op. 36 de Ludwig van Beethoven.
Franz Schubert (1797 – 1828) compune prima sa operă Des Teufels Lustschloss la doar 16 ani, sub îndrumarea profesorului său Antonio Salieri. Același Salieri pe care Peter Shaffer îl demonizează în piesa sa Amadeus, dar care i-a fost marelui salzburgez un adevărat susținător, iar apoi a fost unul dintre mentorii lui Beethoven. Deși deja în vârstă, Salieri este deschis la noile curente literare și îl îndrumă pe tânărul său elev Franz Schubert (acesta din urmă avea doar 17 ani) în compunerea muzicii după libretul lui August von Kotzebue. Pe versurile lui au compus înainte de Schubert Salieri însuși, Beethoven, iar mai târziu Albert Lorzing. Încă de la prima lucrare, care este mai degrabă un exercițiu pentru adolescentul Franz Schubert, se observă inventivitatea melodică și ritmică a acestuia. Muzica este influențată încă de Mozart, Salieri, Beethoven și de mai tânărul Carl Maria von Weber, dar modul în care luminile și umbrele, serenitatea și dramatismul se confruntă îl definesc și anunță deja romantismul muzical.
Cea de-a doua lucrare a serii, Concertul pentru coarde, celestă și percuție de Bella Bartok (1881 – 1945) este o lucrare de maturitate a marelui compozitor și folclorist maghiar, născut la Sânnicolau Mare/Timiș. Fără să mai fie o lucrare tonală, concertul rămâne ancorat în tradiția muzicală europeană. Nu șochează ca alte lucrări ale primei jumătăți a secolului al XX-lea, dar este de o modernitate șocantă pentru ascultătorii secolului al XXI-lea. Cele patru părți ale concertului (concert-sinfonie mai degrabă), sunt „pe dos” față de forma clasică, în loc de repede-lent-repejor – repede el folosește varianta lent-repede-lent-repede. Influențe ale melosului popular sunt sublimate, în unele pasaje având impresia că ascultăm o doină sau că asistăm la o horă sau un dans popular din Transilvania sau Ungaria. Dialogurile instrumentelor soliste cu coardele este când melancolic, când dureros, când de un umor pișcător.
Simfonia a II-a în Re major, op. 36 de Ludwig van Beethoven (1770 – 1827) încheie seara strălucitor și optimist, așa cum se încheie toate simfoniile genialului compozitor. Simfonia este o piatră de hotar în genul stabilit de Joseph Haydn, și consolidat de Johann Christian Bach, Mozart și alți compozitori clasici. Nu doar înlocuirea Menuetului cu Scherzo-ul, ci și exuberanța și curajul tânărului compozitor (avea 32 de ani) în folosirea formei de sonată, a orchestrației, abuzul de timpani și de alămuri (pentru începutul de secol XIX) surprind publicul și muzicienii de atunci și de azi. Beethoven era deja respectat pentru sonatele, cvartetele și prima simfonie pe care le publicase și interpretase până atunci. Simfonia a II-a este o nouă treaptă în dezvoltarea muzicii sale și a muzicii europene.
Andrej Vesel, de aproape un an dirijor permanent al Filarmonicii Oradea, reușește la fiecare apariție să surprindă publicul prin programul oferit. După deschiderea stagiunii cu lucrări de Arnold Schönberg și Leonard Bernstein, în acest concert ne oferă o altă lucrare a secolului al XX-lea prea rar interpretată. Cu energia vârstei se pare că încearcă să risipească reținerea față de muzica contemporană, fără să ne șocheze prea tare. Din fericire nu ne oferă muzica marilor compozitori ai secolului al XX-lea în doze homeopatice, ci abordează lucrări mai ample în care implică cea mai mare parte a aparatului orchestral și/sau coral al filarmonicii. Nu putem decât să îi dorim în continuare sănătate și inspirație în alcătuirea programelor, și sprijin financiar când este vorba despre drepturi de autor în cazul lucrărilor contemporane.
Mai găsiți bilete la acest concert la caseria filarmonicii sau pe site-ul bilete.ro .
Daniela Stoica
