Președintele interimar al României a susținut declarații de presă după reuniunea extraordinară a Consiliului European, joi, la Bruxelles, și a anunțat că „Europa își va asuma un rol mult mai mare în propria apărare”, conform concluziilor stabilite de liderii UE în cadrul evenimentului.
Pe de altă parte, spune Ilie Bolojan, un alt element convenit a fost acela că „NATO rămâne fundamentul apărării colective și relația transatlantică rămâne o prioritate pentru a garanta pacea în Europa”.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor de presă:
Bună seara!
Vă mulțumesc, în primul rând, că ați rămas până la această oră, după finalizarea acestui Consiliu European extraordinar, care a avut pe ordinea de zi două subiecte importante: în primul rând, apărarea europeană, și în al doilea rând, Ucraina.
În ceea ce privește subiectul apărării europene, a fost adoptată o decizie susținută de toți cei 27 de membri, deci în unanimitate, în care ideea principală este că Europa își va asuma un rol mult mai mare în propria apărare. Acest lucru ar urma să se facă în primul rând prin alocarea de fonduri pentru securitate și apărare.
Aici sunt câteva elemente importante: s-a creat posibilitatea pentru toate statele ca să existe posibilitatea clauzei de salvgardare, în sensul în care cheltuielile de apărare suplimentare să nu fie cuprinse în deficitele bugetare, în așa fel încât balanțele statelor să nu fie afectate de aceste cheltuieli suplimentare.
Un al doilea element important este cel legat de acordarea unei sume de 150 de miliarde de euro, sub forma unui împrumut susținut din bugetul Uniunii Europene, care să fie pus la dispoziția statelor în așa fel încât să fie folosit pentru partea de cheltuieli de apărare.
Un alt element important este posibilitatea ca, din fondurile europene care nu vor fi cheltuite și care au fost alocate statelor, să se poată direcționa către cheltuielile de apărare fonduri, în așa fel încât acestea să nu fie pierdute.
De asemenea, Banca Europeană de Investiții va primi mandat pentru a acorda credite pentru industria de apărare și pentru ca și băncile comerciale care țin de Banca Europeană de Investiții să acorde companiilor din domeniu aceste credite.
Asta ar însemna, pe baza unor finanțări private, ar trebui să avem o integrare a industriei europene de apărare și, de asemenea, o dezvoltare a industriei naționale de apărare din fiecare țară.
S-au stabilit, de asemenea, domeniile prioritare de unde se vor direcționa achizițiile comune – și e vorba de drone, scuturi antirachetă, sateliți și mobilitate militară. De asemenea, a fost stabilită ca prioritară întărirea Flancului de Est, de la Baltică la Marea Neagră, dar și, în general, asigurarea securității la toate frontierele UE.
De asemenea, un element important în acest pachet legat de întărirea apărării europene este susținerea consorțiilor în industria europeană de apărare, în așa fel încât ceea ce se produce să fie interoperabil, pentru ca țările europene să-și asigure o parte mai mare, o parte strategică din responsabilitatea apărării Europei.
Simplificarea achizițiilor în acest domeniu este un alt element care urmează să fie asigurat de Comisia Europeană în așa fel încât să se poată face achiziții mai rapide și, de asemenea, să se poată face achiziții în care un stat care achiziționează, de exemplu, o anumită tehnică militară, să poată distribui și altui stat, în așa fel încât cumpărând mai mult să se poată cumpăra mai ieftin și să fie așa cum am spus, interoperabil.
De asemenea, un element important – și rămâne unul fundamental – este că NATO rămâne fundamentul apărării colective și relația transatlantică rămâne o prioritate și o garanție pentru pacea în Europa.
Acestea au fost principalele elemente care au fost parte a deciziei care a fost adoptată astăzi legată de apărarea europeană.
În ceea ce privește Ucraina, după o discuție cu Președintele Zelenski, în care s-a făcut o prezentare a situației din Ucraina, s-a reconfirmat sprijinul pentru această țară din partea Europei, în așa fel încât să fie într-o poziție de negociere bună pentru ca, la încheierea unui armistițiu și la încetarea focului, să se ajungă în etapa următoare la un acord de pace, în așa fel încât acest armistițiu să nu fie doar o pauză pentru refaceri de forțe și să înceapă un nou conflict, iar pacea care ar urma să se încheie să fie una justă și durabilă. Și asta înseamnă că prezența Ucrainei și a Europei la aceste negocieri este una necesară, pentru că securitatea Ucrainei, cea a Europei și cea transatlantică se înțeleg că sunt întrețesute. Acestea au fost aspectele principale care au fost convenite. Această a doua parte a fost adoptată de 26 de țări, cu excepția Ungariei.
Dacă aveți întrebări.
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Ați menționat importanța Flancului Estic, o menționează și concluziile acestui Consiliu extraordinar. Aș dori să vă întreb în ce măsură, cum va arăta acest scut estic, în ce măsură se va diferenția față de celelalte țări care vor participa la programul ReArm, dacă s-a discutat și despre o eventuală extindere a umbrelei nucleare pe care o pot asigura Marea Britanie și Franța. Și încă o întrebare, corelată cu aceasta: Cum se vor face acele achiziții, cum se vor accesa acele fonduri, având în vedere că România are de obicei probleme la acest capitol administrativ, să spunem așa?
Președintele Ilie Bolojan: Toată apărarea Europei este gândită în formula actuală, care se bazează pe ceea ce NATO asigură și pe relația dintre aliați. Aceste aspecte urmează să fie definitivate în următoarele ședințe ale Consiliului European, care vor avea loc în această lună și luna viitoare, și care vor fi, practic, închise prin Summitul NATO din luna iunie. Și, deci, până atunci se va lucra pe baza unui plan prezentat de NATO, în așa fel încât toate aceste aspecte tehnice și militare să fie clarificate.
Jurnalist: Fiindcă ați menționat și dumneavoastră și colegul meu Flancul Estic, știm foarte bine că de la Marea Baltică la Marea Neagră, pentru a avea stabilitate, cel puțin în zona noastră, avem nevoie de Turcia. Astăzi, ministrul de externe turc a spus că Turcia este pregătită să își asume un rol în viitoarea arhitectură de securitate europeană. Și v-aș întreba cum intenționează România să contribuie la acest demers, asigurând poate un rol de liant între Turcia și restul Uniunii Europene. Ați vorbit în egală măsură, și asta este a doua întrebare, despre pilonul transatlantic. După ce premierul italian Giorgia Meloni a susținut ideea de a avea un summit de urgență UE-SUA, ați fost primul lider european care s-a raliat acestei idei. Ce progrese s-au făcut și ce rol își poate asuma România în acest sens? Și, foarte scurt, dacă aveți un comentariu legat de poziția României privind dezbaterea lansată de Emmanuel Macron privind descurajarea nucleară.
Președintele Ilie Bolojan: În ceea ce privește extinderea acestei poziții, așa cum s-a văzut și de la întâlnirea de la Londra, în afara țărilor care sunt în Uniunea Europeană, există și alte țări aliate care subscriu acestui punct de vedere, una dintre ele este Turcia, dar și alte țări, Marea Britanie și așa mai departe, și s-a convenit colaborarea cu toate aceste țări, în așa fel încât tot ceea ce se stabilește să aibă un acord cât mai larg, În ceea ce privește dialogul transatlantic, el are loc și în prezent, atât în ceea ce privește discuțiile dintre experți, dar înțelegem, din ceea ce a prezentat Președintele Zelenski, că săptămâna viitoare sunt toate șansele să se semneze acest acord, care nu s-a semnat la ultima întâlnire din păcate, și semnarea acelui acord va fi o bază bună pentru ca discuțiile să continue în așa fel încât să se treacă la discuții aprofundate, care să aibă ca și efect, pe de o parte, atât încetarea focului, dar și găsirea unei soluții pentru ca ea, așa cum am spus, să nu fie o chestiune provizorie.
Jurnalist: Pentru că aminteați de Președintele Volodîmîr Zelenski, acesta spunea după întâlnirea de astăzi că săptămâna viitoare, pe 11 mai exact, urmează să aibă loc în Franța o întâlnire cu reprezentanții militari ai țărilor care doresc să sprijine în continuare Ucraina. Aș vrea să vă întreb dacă România va participa la această întâlnire și în ce va consta această discuție?
Președintele Ilie Bolojan: După decizia care a fost adoptată astăzi, așa cum ați precizat, va fi o întâlnire la Paris cu miniștrii apărării și șefii de State Majore care să analizeze posibilitatea prin care ar fi posibil să se asigure o zonă de sprijin, de garanții de securitate, după ce se ajunge la un acord de pace. Cred că reprezentanții României vor participa. Nu pentru că vom trimite trupe în teren, pentru că nu vom trimite trupe în teren, ca să fie lucrurile fără echivoc, ci pentru că România și astăzi este un hub logistic pentru ca aceste trupe să poată să ajungă, dacă va fi cazul, subliniez, în zona Ucrainei. De asemenea, suntem un hub logistic pentru tot ceea ce înseamnă astăzi exporturi pe care Ucraina le face. Deci, din punctul de vedere al logisticii militare, prezența României va fi necesară pentru a ști care este gândirea și dacă vor fi elemente care țin de folosirea infrastructurii noastre – baze militare, de exemplu, de pe teritoriul României sau elemente de altă infrastructură militară, porturi, aeroporturi – e logic ca reprezentanții Ministerului Apărării să știe aceste aspecte.
Jurnalist: Și o a doua întrebare, dacă îmi permiteți, pentru că în această zi, în care într-adevăr e un summit foarte important aici la Bruxelles, în țară au avut loc mai multe discuții între lidera USR și premierul Marcel Ciolacu, aceasta spunea că este dispusă să susțină un candidat comun la alegerile prezidențiale, însă acel candidat comun trebuie să fie numele dumneavoastră. Dacă ați vorbit cu doamna Lasconi, cum îi răspundeți acesteia și ce faceți mai departe?
Președintele Ilie Bolojan: Deci, vă dați seama că, fiind ședințele de dimineață, n-am apucat să mă ocup de aceste aspecte. Am văzut ceva în drum spre dumneavoastră. Răspunsul meu este cel care l-am dat și la conferința de presă care s-a organizat la Cotroceni. Coaliția guvernamentală are un protocol, pe care și eu l-am semnat, are un candidat stabilit și, deci, voi respecta acest protocol. Discuțiile care au loc în aceste zile sunt cele care țin de perioada de precampania de depuneri de candidaturi, dar luați-le ca niște discuții care țin de contextul preelectoral.
Jurnalist: Tot o întrebare pe plan intern. Mă interesa dacă ați luat decizia pentru a convoca o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, acel consiliu pe care îl cer și premierul, și ministrul de interne, și mai mulți lideri din opoziție, în care ar trebui aduse clarificări în privința anulării alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului trecut.
Președintele Ilie Bolojan: După întâlnirea care va avea loc pe partea militară, cred că e nevoie să convocăm un Consiliu, oricum este unul ordinar în primul trimestru al acestui an, în așa fel încât să vedem dacă există implicații care țin de competențele CSAT. Dar convocarea unui CSAT se va face pe aspecte care țin de partea de securitate și de apărare.
Jurnalist: Deci nu pe anularea alegerilor.
Președintele Ilie Bolojan: Până în momentul de față, nu există niciun element suplimentar care să ducă la o astfel de convocare pe subiectul pe care l-ați menționat.
Jurnalist: Și o a doua întrebare, dacă ați văzut ce s-a întâmplat astăzi în țară legat de descinderile pe care le-au făcut și reținerile pe care le-au făcut procurorii DIICOT, dacă dumneavoastră, în calitate de Președinte al României, Președinte interimar, ați primit în ultima vreme informări de la serviciile de informații, SRI, spre exemplu, DIICOT și Direcția de Informații a Ministerului de Interne, referitor la posibile încercări de destabilizare a situației din țară.
Președintele Ilie Bolojan: Vă rog să mă credeți că n-am apucat astăzi să mă uit peste știrile care au fost în țară, pentru că de azi dimineață de la 08:00 am intrat în ședințe și, în afară de o singură ieșire, nu am mai ieșit astăzi de la ședința care a durat, așa cum știți, de la ora 12:00 și până la această oră.
Jurnalist: Dar ați primit în perioada asta astfel de informări?
Președintele Ilie Bolojan: Conform competențelor, sunt informări care țin de Președintele României. Ele având un caracter de secret de serviciu, nu pot să fac comentarii despre ele. Vă mulțumesc pentru înțelegere!
Jurnalist: Domnule Președinte, s-a stabilit așadar posibilitatea de a crește bugetul apărării cu 1,5% din PIB, iar aceste cheltuieli să fie excluse din calculul deficitului bugetar, cu toate acestea, chiar dacă nu vor fi în deficitul bugetar, se vor resimți în economia românească aceste cheltuieli. Mai mult sau mai puțin, vorbim de o dublare a cheltuielilor cu apărarea. În primul rând, este România capabilă să facă aceste investiții pe termen scurt și mediu, și, în al doilea rând, dacă economia românească le poate suporta, pentru că, chiar dacă nu sunt în calculul deficitului, astea nu înseamnă că nu se resimt.
Președintele Ilie Bolojan: Cheltuielile de apărare nu se vor dubla pentru că România, din acest punct de vedere, este într-o situație mai bună decât media țărilor din Uniunea Europeană. Noi, așa cum probabil știți, am avut o pondere a cheltuielilor pentru apărare de peste 2,2% din PIB anul trecut, în timp ce media țărilor din Uniunea Europeană a fost de 1,9%. România, din acest punct de vedere, stă mult mai bine și este exclusă dublarea cheltuielilor militare de pe un an pe altul. Va fi o tendință de creștere cu siguranță și e foarte probabil că în fiecare an, urmărind, să spunem, o creștere suportabilă din toate punctele de vedere, să avem acest fenomen.
Dar ce trebuie foarte corect discutat: cât timp avem pace la granițe, cât timp România este într-o situație sigură, toate lucrurile sunt în bună regulă. Oamenii pot să meargă la serviciu, firmele lucrează, taxele și impozitele se plătesc la bugetul de stat, oamenii își văd de viața lor, și din aceste taxe și impozite se pot plăti salariile și pensiile.
Deci partea de securitate, cât timp există și este în bună regulă, nu se percepe. Aș putea să fac o comparație cu un sistem de termoficare subteran pe care oamenii dintr-un oraș care se încălzește de la un CET nu-i acordă importanță cât timp el funcționează. În momentul în care apar niște avarii și încălzirea nu mai funcționează, începi să-ți dai seama cât de important este să ai un sistem de termoficare funcțional. Sigur, mutatis mutandis într-o formă de genul acesta, așa este și cu cheltuielile de securitate și cu cele de apărare. Ori nu putem să negăm că avem un război la granițele țării noastre, nu chiar la granițele țării noastre, dar este cât se poate de clar că, dacă această vocație, să spunem, de tip neo-imperial a Rusiei, va fi menținută în continuare și în anii următori, Ucraina poate să fie doar prima victimă. Și atunci, și în documentul de astăzi, aceste țări apreciază că Rusia este o amenințare pentru țările din Uniunea Europeană și cred că toți cei care suntem pe frontiera de Est, toți cei care au trecut șenilele istoriei peste noi, înțelegem mai acut despre ce este vorba. Și practic, aceste cheltuieli suplimentare pentru apărare sunt cheltuieli pentru siguranța țării noastre. Acesta este realitatea.
În ceea ce privește sustenabilitatea lor, da, suntem într-o situație în care știți că deficitele României nu sunt foarte mici și, în mod evident, în anii următori, treptat, treptat, prin măsuri, pe de-o parte, de reducerea cheltuielilor, de creșterea veniturilor, de consolidare fiscală, de accesarea banilor europeni, trebuie gestionate bugetele în așa fel încât aceste creșteri treptate, dar nu la nivelul pe care l-ați menționat, ar putea să ajungă, probabil, în câțiva ani de zile la 2,5%-3%, deci o creștere etapizată, ar trebui să fie sustenabile și să fie, într-adevăr, de natură a nu crea dezechilibre bugetare.
Jurnalist: Și o a doua întrebare, veți desecretiza cheltuielile pe care le-a făcut România în ultimii ani, în ultimii trei ani, sprijinind militar Ucraina și, dacă nu luați în calcul această variantă, vă întreb de ce, în condițiile în care, spre exemplu, alte state de pe Flancul Estic vorbesc despre acest lucru și se poziționează ca fiind mari susținători ai Ucrainei. La noi nu se știe o cifră exactă, și asta este motivul pentru care, atât în plan intern, cât și în plan extern, este pusă la îndoială contribuția României.
Președintele Ilie Bolojan: Din punctul meu de vedere, în acești ani România a făcut ceea ce a trebuit, nu doar pentru a susține o victimă a unei agresiuni, ci pentru a susține ca pericolul să fie cât mai departe de granițele țării noastre. Voi discuta în perioada următoare să văd dacă sunt făcute evaluări ale acestor costuri în așa fel încât – eu nu văd, de exemplu, o mare problemă dacă ele sunt cunoscute public, pentru că, la fel cum sprijinul pe care Uniunea Europeană l-a acordat este un sprijin transparent, parte credite, deci împrumuturi, parte granturi, cred că și asta poate fi anunțat, dar n-a fost, să spunem, strict o prioritate în această scurtă perioadă de aproape trei săptămâni.
Așa cum știți, bombardamentul de evenimente care s-au succedat în politica externă a fost atât de puternic, încât toate energiile noastre au fost să răspundem acestor provocări, în așa fel încât țara noastră să rămână așa cum a fost și până acum, într-o poziție de siguranță, și eventuale aranjamente să nu ne afecteze sub nicio formă.
Jurnalist: Aș vrea să înțeleg pilonul 2, instrumentul numărul 2 propus de Comisia Europeană, cel împrumut de 150 de miliarde. Cum va fi împărțit la nivelul Uniunii Europene? Și, în al doilea rând, frazarea este următoarea: Este un împrumut pentru cheltuieli privind achizițiile și investițiile în apărare. Poate fi cumpărat armament, pot fi făcute fabrici, pot fi cumpărate arme?
Președintele Ilie Bolojan: Nu s-a stabilit cu exactitate, pentru că azi a fost o decizie propusă de Comisia Europeană și aprobată de Consiliul European de tip politic. Deci există acest agreement. Urmează ca aceste aspecte să fie cât se poate de clar reglate în perioada următoare.
În principal, sunt două categorii de cheltuieli de tip militar. Sunt cheltuielile care le face, să spunem, independent în fiecare țară, pentru a-și dota trupele, pentru a-și le instrui, pentru a-și rezolva, să spunem, capabilități, care sunt cheltuieli de tip independent. Sigur, trupele fac exerciții împreună, sunt integrate și așa mai departe, dar apoi sunt cheltuielile mari de care vă pomeneam, cheltuielile de tip strategic, care nu pot fi făcute decât într-o anumită formă integrată.
Indiferent cum vor fi direcționate aceste fonduri, într-o formă sau alta, este evident că pericolul fiind astăzi pe zona estului Europei, deci pe Flancul de Est, cu siguranță o bună parte din această dotare, din aceste investiții, vor fi localizate în această zonă, iar partea de producție, partea de consorții, va fi distribuită pe întreg teritoriul Uniunii Europene, și cred că este o oportunitate și pentru industria noastră de apărare, pentru a intra în consorții, pentru a se asocia cu marii producători europeni de muniție, de armament, în așa fel încât o parte din aceste produse să fie făcute în fabrici din România, ca nu doar să avem niște cheltuieli militare, ci o parte dintre ele să se întoarcă în economia românească, creând locuri de muncă, creând capabilități, asta înseamnă cercetare, asta înseamnă tehnologii noi, care apoi pot fi dezvoltate și în sectorul civil.
Jurnalist: Pentru că colegul meu menționa descinderile DIICOT, eu o să mai adaug și faptul că Atașatul Apărării al Federației Ruse a fost declarat persona non-grata, și întrebarea este legată de cât de concrete au devenit acum amenințările ruse în interiorul țării noastre, fiind vorba de amenințări hibride, în primul rând, și cât de tranșantă va fi România diplomatic de acum încolo legat de aceste amenințări. Iar o a doua întrebare este legată de același context, și anume faptul că Emmanuel Macron a prezentat România și Republica Moldova ca exemplu de interferență rusă în Europa atunci când este vorba de alegeri, și știu că ați mai garantat, dar mai garantați că alegerile din mai vor fi fără asemenea interferențe?
Președintele Ilie Bolojan: Trebuie să ne asigurăm că alegerile din mai sunt organizate corect, cinstit, transparent, în așa fel încât românii să-și poată exprima votul și acesta să fie rezultatul voinței lor.
Acum, având un război efectiv în Ucraina, în care România, alături de toți ceilalți aliați, atât din Uniunea Europeană, dar nu numai, și transatlantici, a susținut Ucraina împotriva acestei agresiuni, este evident că, în paralel cu aceste războaie clasice, întotdeauna par și războaiele de tip hibrid, care înseamnă descurajarea încrederii cetățenilor din țările care sunt, să spunem, adversari vizavi de cauza războiului, crearea de neîncredere, de falii sociale și așa mai departe. Aceasta este o realitate care nu poate fi negată. Problema noastră este să găsim mijloacele prin care aceste influențe, să spunem din exterior, să nu fie de natură a genera tensiuni sociale sau perturbații care într-adevăr să afecteze grav lucrurile.
Dar asta e o chestiune pe care instituțiile statului trebuie să o gestioneze și sper deci că vom fi într-o situație mai bună după ceea ce s-a întâmplat, nu doar în România, pentru că aceste fenomene se văd mai ales în Estul Europei, dar nu numai în Estul Europei, să fim mai bine pregătiți și să nu mai avem astfel de situații.
Jurnalist: V-aș întreba, având în vedere poziția pe Flancul Estic și deschiderea la Marea Neagră și s-a discutat la aproape fiecare Summit despre securitatea la Marea Neagră, care vor fi prioritățile României în acest plan de reînarmare, pe ce vom merge, pe ce fel de proiecte?
Președintele Ilie Bolojan: Prioritățile României în ceea ce privește inclusiv partea de siguranță pe frontiera maritimă vor fi stabilite în comun cu echipele militare de la NATO, în așa fel încât inclusiv zona Mării Negre să fie o zonă sigură, în așa fel încât deci și această zonă, nu doar Flancul Estic, cel terestru, dar și zonă maritimă, să fie în siguranță.
Jurnalist: Asta va fi cu ajutorul Turciei, diferit de acest plan de reînarmare, securitate la Marea Neagră, pentru că joacă un rol important Turcia?
Președintele Ilie Bolojan: Având în vedere poziția geopolitică a Turciei, nu poți vorbi de securitatea la Marea Neagră fără să te bazezi pe pilonul care înseamnă Turcia, pentru că această țară controlează practic accesul, și deci nu poți vorbi de securitate la Marea Neagră fără Turcia.
Jurnalist: S-a vorbit despre cum vor fi distribuiți banii, de exemplu, cei din împrumuturi?
Președintele Ilie Bolojan: Am răspuns mai înainte, această chestiune nu a fost stabilită. Urmează să se stabilească în perioada următoare, în urma acestor planuri care se vor face.
Jurnalist: Bun. Și aș mai avea o întrebare, vă rog. S-a discutat despre un plan „White Paper” al Consiliului European care să vină în sprijinul acestui plan pe care l-a prezentat șefa Comisiei Europene și care a fost, iată, discutat astăzi?
Președintele Ilie Bolojan: Acest plan va fi făcut de către echipele de la NATO și va fi baza discuțiilor viitoare. Deci este în lucru, va fi prezentat, dacă se va finaliza, până la următorul Consiliu European. Oricum, Summitul NATO din iunie va fi decisiv pentru toate aceste aranjamente.
Jurnalist: Domnule Președinte, vreau să vă întreb, în contextul în care Republica Moldova este la graniță, iar pericolul pentru noi este destul de mare – deseori drone sunt găsite pe teritoriul țării noastre, spațiul aerian este violat, ultima dronă chiar a explodat pe teritoriul Republicii Moldova -, în acest context, la una dintre conferințele sale de presă, Mark Rutte a declarat, întrebat dacă România poate proteja cumva spațiul nostru aerian, că acest subiect poate fi discutat bilateral între Republica Moldova și România, dar el nu ne-a oferit mai multe detalii. În acest context, aș vrea să vă întreb pe dumneavoastră: este posibil acest lucru, teoretic și practic, ca România să fie o umbrelă de securitate pentru Republica Moldova? Dacă da, cum, dacă nu, de ce?
Președintele Ilie Bolojan: Tot ceea ce face România, tot ceea ce face Europa și tot ce a făcut NATO în această perioadă pentru a susține Ucraina nu a fost altceva decât un efect al menținerii frontului la o distanță cât mai mare nu doar de România, ci și de Republica Moldova. Acesta este cel mai important lucru pe care l-am putut face în această perioadă pentru Republica Moldova. În ceea ce privește aspectele legate de colaborarea bilaterală, inclusiv de această chestiune de drone, dacă ați urmărit ceea ce s-a întâmplat la noi, acum o săptămână, cred, Parlamentul nostru a adoptat un proiect de lege foarte important legat de controlul spațiului aerian, inclusiv posibilitatea de a doborî drone. Dar această lege încă nu a intrat în vigoare, întrucât a fost contestată la Curtea Constituțională, și sper ca într-un termen cât mai scurt – pentru că, din punctul meu de vedere, nu există niște motivații care să încalce, să spunem, dreptul constituțional – Curtea să respingă aceste contestații, dar asta va fi o decizie a Curții, și să putem, cel puțin pentru România, să rezolvăm lucrurile. Aceste aspecte legate de o astfel de protecție nu vi le pot confirma, în momentul de față – caut să am grijă de ceea ce vorbesc -, dar, prin tot ceea ce a făcut România în această perioadă, a făcut ca pericolul să nu se apropie de Republica Moldova.
Jurnalist: Și o a doua întrebare, dacă îmi permiteți: cum va sprijini în continuare România Ucraina?
Președintele Ilie Bolojan: Așa cum v-am spus, există o reconfirmare a sprijinului pentru Ucraina. Asta înseamnă un sprijin militar în așa fel încât frontul ucrainean să nu cadă, pentru ca, în momentul în care se ajunge la un armistițiu – ne dorim să se ajungă la o încetare a focului cât mai repede posibil și la un armistițiu -, Ucraina să fie într-o poziție bună de negociere, să nu piardă teritorii, iar soluțiile care se vor găsi pe parcursul acestor negocieri să ducă la o pace justă și durabilă, pentru că fără o Ucraina puternică, fără a putea să aibă o armată consolidată, e greu de presupus că poți să ai niște negocieri de succes.
Jurnalist: Doar o întrebare de precizare, dacă se poate. Acum câteva zile, dacă e să revenim la ce a spus Emmanuel Macron, zicea că dacă nimeni nu îl oprește pe Putin, acesta va continua cu siguranță cu Moldova şi poate dincolo, în România. Voiam să vă întreb dacă astăzi au fost puse aceste accente în timpul discuțiilor, dacă cumva s-a menționat Republica Moldova.
Președintele Ilie Bolojan: Astăzi accentele au fost cele pe care vi le-am precizat, și orice consolidare a Ucrainei, pe care cei prezenți și-au asumat-o, înseamnă practic că pericolul este ținut departe de Republica Moldova.
Jurnalist: Mai am eu o precizare: cum vedeți posibilitatea ca România… Ar trebui să aibă armată obligatorie sau să rămână în continuare pe principiul actual, benevol?
Președintele Ilie Bolojan: Din punctul meu de vedere, cred că e bine să avem o armată de profesioniști, o armată dotată, pentru că, vedeți, regulile războiului se schimbă. Întotdeauna e nevoie de militari în teren, dar deja nu numărul lor este cea mai mare problemă, ci dotările lor și tot ceea ce înseamnă supraveghere, dotări de tip drone, sateliți, și așa mai departe. Deci, dat fiind această schimbare de reguli, cred că și noi, ca țară, dar și țările din Europa trebuie să se adapteze, inclusiv să-și adapteze comenzile, dotările și strategia la aceste realități care se văd din acest conflict pe care îl avem în Ucraina.
Vă mulțumesc foarte mult pentru participare! Să aveți o seară liniștită, și cei care vă duceți spre țară să aveți drum bun! Vă mulțumesc foarte mult!
