„Fecioară curată, bucură-te! Că Fiul tău a înviat a treia zi din mormânt. Veseliți-vă, popoare!”
Bucuria evangheliei umple inimile celor care se întâlnesc cu Isus. Și astăzi, în lumina Învierii, această bucurie ne străbate sufletele: El este viu! El este cu noi! Cu moartea pe moarte călcând, ne-a eliberat de tristețe, de vină, de golul sufletesc care ne umbrește uneori drumul.
Prin rănile Lui am fost vindecați. Prin iubirea Tatălui, Cristos a înviat și ne cheamă să-L întâlnim din nou – personal, viu, real – în orice loc, în orice încercare, în orice întuneric. El este speranța noastră. Puterea noastră. Balsamul inimilor frânte.
Suntem în Anul Iuliu Hossu, iar lumina Învierii strălucește și peste suferințele trecutului: 40 de ani de tăcere, dar și de rezistență tăcută, de speranță statornică. La fel cum 40 de zile a petrecut Isus în pustiu, Biserica noastră a traversat întunericul și a ieșit, prin har, la lumină. Cuvintele Cardinalului Hossu ne dau și azi curaj: „Învierea va străluci, nelegiuirea nu va rămâne biruitoare.”
Când Maria Magdalena plângea lângă mormânt, fără să știe unde este Domnul ei, tristețea părea că va învinge. Dar în mijlocul lacrimilor a venit vestea biruinței. Așa și noi – chiar dacă uneori obosiți, apăsați de griji, purtați de vânturile lumii – Îl recunoaștem din nou, și strigăm: „Învățătorule!” Pentru că bucuria nu moare. Lumina nu se stinge. Cristos e viu și ne cheamă la o viață nouă.
Astăzi, e Ziua Învierii. Să ne luminăm, popoare! Să ne bucurăm dincolo de frici, de știri, de încercări. Să fim creștini ai Învierii – cu inimi vii, cu ochii deschiși spre cer, cu suflete curajoase.
Cristos a înviat! Și prin această veste, lumea se schimbă. Întunericul fuge. Viața biruie. Adevărul strălucește.