Sub tema Vibrații ale timpului suntem invitați să savurăm și să medităm la cel mai prețios lucru pe care îl avem: timpul, viața. Filarmonica ne invită la concertul de joi seara, de la ora 19, în care ne oferă trei piese rusești, total diferite emoțional. Este vorba despre Poloneza din opera Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski, Concertul nr. 1 pentru vioară și orchestră în la minor, op. 77 (sau op. 99, după alt catalog) de Dmitri Șostakovici și Dansurile simfonice op. 45 de Serghei Rahmaninov. Solistul serii va fi violonistul Francesco Ionașcu, iar dirijor Vladimir Lungu.
Poloneza lui Piotr Ilici Ceaikovski (1840 – 1893) deschide actul al III-lea al operei Evgheni Oneghin, probabil cea mai jucată operă a compozitorului rus. Ritmul, melodiile și sentimentele împletite de Ceaikovski în această bucată relativ scurtă sunt amețitoare. Un amalgam de bucurie, entuziasm, sete de viață, dar și o undă de melancolie oferă orchestrei posibilitatea să își arate latura de virtuozitate.
Concertul nr. 1 în la minor pentru vioară și orchestră op. 77 de Dmitri Șostakovici (1906 – 1975) este una dintre lucrările sale de sertar. Față de alți intelectuali ruși care au avut posibilitatea să părăsească nou constituita Uniune Sovietică, Șostakovici a fost prea tânăr și nu a făcut niciodată pasul emigrării. După opera Lady Mcbeth din Mzensk cade, în 1936, în dizgrația lui Iosif Stalin personal. Pe lângă antipatia lui Stalin a avut de a face cu cenzura aparatului stalinist și „ghinionul” de a fi apreciat de compozitori și dirijori din Europa de Vest și America de Nord. Până la moartea lui Stalin în 1953, creația lui Șostakovici a fost împărțită între cea care corespundea cerințelor partidului, deși și aici reușea să plaseze accente și mesaje subversive, și cea compusă pentru sine și prietenii săi apropiați. Concertul a fost compus în colaborare cu și pentru renumitul violonist David Oistrah, care a îndrăznit să îl interpreteze atât în Uniunea Sovietică, cât și în turneele pe care le-a întreprins în Europa și USA. Față de lucrările compuse după linia partidului, din acesta lipsesc accentele sarcastice, atât de caracteristice lui Șostakovici. Introducerea și partea a treia au caracter elegiac, cu note dramatice și/sau solemne, în timp ce partea a doua și a patra sunt energice și de o încăpățânare și voință de a învinge ieșite din comun.
Seara se va încheia cu Dansurile simfonice op. 45 de Serghei Rahmaninov (1873 – 1943), ultima lucrare de mari dimensiuni a compozitorului rus care a ales să își petreacă aproape jumătate din viață în exil, după Revoluția Bolșevică din 1917. Exilul i-a și subminat creativitatea, după ce și-a părăsit țara scriind doar un număr mic de lucrări. Ultimul mare romantic reușește să sintetizeze în această lucrare atât principalele caracteristici ale stilului său, cât și elemente ritmice din secolul al XX-lea, și teme din muzica religioasă ortodoxă și catolică. Lucrarea este spectaculoasă și îmbină elementele de „muzică serioasă” europeană cu cele de „muzică accesibilă” americană.
Violonistul Francesco Ionașcu este unul dintre soliștii „casei”, care apare pe scena orădeană încă din studenție. Publicul orădean îi urmărește evoluția și dezvoltarea de peste 20 de ani, apreciindu-i interpretările.
Dirijorul Vladimir Lungu este și el o prezență îndrăgită pe scena orădeană. Programele pe care le dirijează cuprind lucrări în care nu doar profunzimea, ci și virtuozitatea orchestrei sunt puse în evidență. Experiența sa internațională și cea din teatrul liric imprimă orchestrei un touch neobișnuit.
Mai găsiți bilete la acest concert la casa de bilete a filarmonicii și pe site-ul bilete.ro
Daniela Stoica