Două simfonii compuse cam la o sută de ani distanță ne așteaptă în concertul Filarmonicii Oradea de joi seara. Orchestra simfonică orădeană și soprana Gabriela Iștoc-Sârbu vor interpreta sub bagheta dirijorului Fedor Rudin Simfonia nr. 39 în Mi bemol major, KV 543 de Wolfgang Amadeus Mozart și Simfonia a IV-a în Sol major de Gustav Mahler.
Simfonia nr. 39 de Wolfgang Amadeus Mozart (1756 – 1791) împreună cu celelalte două surate ale ei nr. 40 și 41 – Jupiter constituie unul din vârfurile artei componistice mozartiene și clasice. Cele trei simfonii scrise în 1788, în paralel cu alte lucrări de cameră și de scenă, sunt privite de mulți dirijori ca un întreg și incluse toate trei în același concert sau înregistrări. Maiestuozitatea Simfoniei 39 este în contrast cu nervozitatea și dramatismul Simfoniei nr. 40. Se apropie de strălucirea Simfoniei nr. 41, Jupiter, fiind totuși diferită.
La polul opus se află Simfonia a IV-a în Sol major de Gustav Mahler (1860 – 1911). Deși este una dintre cele „mai vesele și luminoase” simfonii ale lui Mahler, are toate caracteristicile și nevrozele culturii din perioada de fin de siecle, cu nostalgii după serenitatea atribuită trecutului și dorința de a depăși și lărgi granițe tehnice, culturale și sociale. Și în această simfonie, Mahler alătură influențele culturale și naționale din Imperiul Austro-Ungar în care s-a născut, dezvoltat și trăit cea mai mare parte a vieții, de la Ländler la influențe din Boemia sau influențe din folclorul evreiesc, cântul rabinic, ironie ce îi prevestește pe Șostakovici și Prokofiev, și influențe ale muzicii clasice. Ascultătorul este confruntat, atras, iritat, fermecat. Simfonia a IV-a este a treia sa simfonie în care îmbină cântul vocal cu structura simfonică, apelând din nou la cântece din Cornul fermecat al băiatului (Des Knaben Wunderhorn), ciclul de poezii populare adunate de Achim von Arnim și Clemens Brentano pe baza căruia Mahler a compus ciclurile de Lieduri Cântecele ucenicului călător (Lieder eines fahrenden Gesellen) și Cornul fermecat al băiatului, cicluri cu care se mândresc doar marii interpreți de Lied, în portofoliu.
Fedor Rudin este cunoscut publicului mai ales în postura de violonist. A fost cel mai tânăr (la doar 27 de ani) concert-maestru al Operei de Stat din Viena și al Filarmonicii din Viena, iar anul trecut orădenii l-au cunoscut în această postură. Între timp a renunțat la cele două posturi de prestigiu din Viena, dezvoltându-și cariera de solist și începând cariera de dirijor, la fel ca alți violoniști înaintea sa, indiferent că este vorba despre Vadim Vengerov sau de mai tânărul Emmanuel Tjeknavorian. A absolvit cursuri de dirijat cu mai mulți profesori de dirijat și dirijori ai momentului, de la Jorma Panula la Teodor Curentzis, pe care l-a și asistat.
Soprana Gabriela Iștoc-Sârbu se mișcă cu lejeritate între scena lirică și lucrările vocal-simfonice, Simfonia a IV-a de Gustav Mahler fiind o provocare pentru orice solist, pentru că în afară de calități vocale, îi solicită inteligența artistică pentru redarea întregii game de sentimente cuprinse în cântecul compus de Mahler, de la melancolie, la bucurie, nerăbdare, rebeliune și acceptare. Are și provocarea de „a ateriza” direct în momentul solistic, după primele trei părți integral orchestrale, fără susținerea vreunui cor. Gustav Mahler își solicită soliștii ca artiștii la trapez fără plasă de siguranță.
Se anunță a seară provocatoare pentru orchestră, solistă, dirijor și public.
Mai găsiți bilete la acest concert la casa de bilete a filarmonicii și pe site-ul poftimcultura.ro .
Daniela Stoica
