Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal invită publicul la o întâlnire cu istoria, arta și memoria colectivă. Miercuri, 26 noiembrie 2025, de la ora 17.00, în Sala de conferințe a muzeului, va avea loc premiera documentarului „Deasupra capului meu”, regizat și produs de Tudor Chirilă – o poveste care îmbină sensibilitatea umană cu forța fragilă a trecutului.
Evenimentul este organizat în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Oradea și Asociația Culturală THRÆX, iar discuția de după proiecție va fi moderată de dr. Cristina Liana Pușcaș, muzeograf la Muzeul Orașului Oradea.
Invitat special: chiar autorul filmului, Tudor Chirilă.
Documentarul deschide o rană istorică: Dictatul de la Viena din 1940. O graniță trasată brutal a rupt nu doar Ardealul de Nord, ci și liniștea unei familii din Cojocna. Grădina casei lor a fost retezată în două, iar cimitirul satului – locul în care generații întregi și-au așezat înaintașii la odihnă – a rămas dincolo de frontieră. Așa a început drama unui mormânt izolat pe un deal pustiu, departe de ai lui, devenit peste ani inspirația unei extraordinare povești despre memorie și artă.
Artistul clujean Dan Coroian, stabilit în Noua Zeelandă, nu a putut ignora acea imagine care îl urmărea: un mormânt solitar, suspendat între două lumi. L-a chemat alături pe prietenul său, artistul Cristian Rusu, care a imaginat un proiect de Land Art tulburător: un mausoleu subteran, săpat chiar sub mormânt, ca un spațiu de introspecție în centrul căruia tronează Pătratul Negru al lui Malevich – simbol al începutului absolut în arta modernă.
Mihai Pop, un alt prieten și coleg din anii de liceu, a completat această inițiativă artistică, reconstituind la Berlin, în mărime naturală, bunkerul gândit de Rusu. Acolo s-au reunit cei trei, după mulți ani, pentru a transforma trauma istorică într-un act cultural deopotrivă discret și monumental.
Filmul lui Tudor Chirilă urmărește pas cu pas acest proces: de la planul de lucru și primele gesturi de construcție până la momentul vernisajului. Interviurile cu puținii martori rămași ai anilor ’40, imaginile de arhivă și forța acestor trei artiști devin împreună o mărturie emoționantă despre felul în care trecutul continuă să respire sub pașii noștri.
„Am realizat acest film pentru a arăta cum o traumă istorică majoră poate deveni motor pentru o acțiune culturală internațională”, mărturisește regizorul.
Tudor Chirilă, orădean prin naștere și prin suflet, continuă astfel legătura sa de zeci de ani cu Bihorul, un loc în care s-a întors mereu pentru a documenta tradiții, oameni, obiceiuri și istorii ascunse. Cariera sa – premiată de UNITER, APTR și UCIN – stă mărturie pentru un cineast rar, capabil să transforme memoria în artă vie.
Intrarea la proiecție este liberă, în limita celor 150 de locuri disponibile.
