Lansarea ediţiei a doua a Programului Naţional de Dezvoltare Locală a fost aplaudată de corul propagandiştilor PSD, care nu au pierdut ocazia să-i ridice osanale liderului partidului pentru grija cu care acesta a răspuns nevoilor comunităţilor locale.
Nu altfel au stat lucrurile şi la nivelul judeţului Bihor, unde, preşedintele filialei PSD a căzut în extaz în faţa bugetului cu opt zerouri alocat pentru implementarea proiectelor depuse pentru finanţare. De aici şi până la aprecierea că “judeţul Bihor se află între primele din ţară în cee ce priveşte valoarea finanţării” e cale cam lungă şi întortocheată! Şi iată de ce:
Cu cele aproape 750,4 milioane de lei previzionate în PNDL 2 pentru alocare de la bugetul de stat în perioada 2017-2020, Bihorul se situează abia pe locul 20 la nivel naţional, cu mult în urma unor judeţe-feude ale PSD ca Teleorman (876 milioane lei, din care cel puţin 60 de milioane lei vor fi îngropate în gazonul viitorului stadion “Liviu Dragnea” din Alexandria), Vaslui (882 milioane lei), Caraş-Severin (883 milioane lei), Botoşani (847 milioane lei), Giurgiu (783 milioane lei), Mehedinţi (849 milioane lei), Olt (823 milioane lei) şi exemplele ar putea continua.
Ca fapt divers, aş mai remarca şi că Bihorul a fost surclasat la capitolul finanţare până şi de micul judeţ vecin Sălaj, care se va bucura de o alocare de peste 767 milioane lei.
În aceste condiţii – deşi liderul social-democrat bihorean susţine contrariul! – este evident că la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale nu s-a respectat formula alocărilor fondurilor pe judeţe, care ar fi trebuit să ţină cont de numărul localităţilor, populaţia, suprafaţa şi impozitul pe venit încasat de fiecare judeţ în parte.
Este clar că judeţul Bihor, al şaselea ca suprafaţă din România şi aflat în Top 10 după numărul de localităţi, populaţie şi impozitul pe venit a fost net dezavantajat în faţa unor judeţe-breloc conduse de baroni PSD.
Consider absolut imoral, dar şi illegal!, algoritmul prin care s-a stabilit că Bihorul, cu o populaţie la 01.01.2016 de 619.102 locuitori, să primească o alocaţie bugetară de doar 750,4 milioane lei, adică 1212 lei/cap de locuitor, în vreme ce judeţul Mehedinţi, cu 286.678 locuitori, să beneficieze de o alocaţie de 849 milioane lei, adică o medie de 2961 lei/cap locuitor, cu 144% mai mare. De asemenea, Teleormanul lui Dragnea, cu 389.433 locuitori, primeşte o alocaţie de 876 milioane lei, respective o medie de 2250 lei/cap locuitor, cu 86% mai mare ca Bihorul, judeţul Giurgiu, cu doar 276.781 locuitori – o alocaţie de 783 milioane lei, adică 2829 lei/cap locuitor, cu 133% mai mare ca Bihorul, judeţul Caraş Severin, cu 328.047 locuitori, – o alocaţie de 883 milioane lei, în medie 2692 lei/cap locuitor, cu peste 122% mai mare decât Bihorul, judeţul Botoşani, cu 455.973 locuitori, o alocaţie de 847,8 milioane lei, respectiv o medie de 1859 lei/cap locuitor, cu 53% mai mare ca Bihorul, şi exemplele pot continua.
Pe de altă parte, mă întreb de ce efortul PSD Bihor de a pune pe tava UDMR preşedinţia Consiliului Judeţean nu a fost răsplătit de la Centru cu alocaţii bugetare în PNDL 2 comparabile cu cele ale judeţelor enumerate mai sus, toate inferioare judeţului nostru dacă s-ar fi respectat exclusiv criteriile din formula de alocare.
Din păcate, aceeaşi atitudine discreţionară, profund părtinitoare în favoarea primăriilor PSD, am constatat-o analizând şi modul de alocare a fondurilor în interiorul judeţului.
Astfel, toate cele 29 de primării PSD vor beneficia de finanţări în valoare de peste 265,5 milioane lei, cee ce reprezintă mai mult de 35% din totalul alocării pentru Bihor.
În acelaşi timp, doar 31 de primării din cele 46 conduse de edili PNL vor beneficia de finanţare, care se ridică la 197 milioane lei, respectiv abia 26% din totalul previzionat.
Nici UDMR nu a ratat ocazia să-şi marcheze teritoriul câştigat prin troc politic la conducerea judeţului, obţinând pentru 12 din cele 23 de primării pe care le conduce aproape 95 de milioane de lei, ceea ce reprezintă circa 13% din totalul finanţărilor pentru întreg judeţul Bihor şi totodată o alocare medie/UAT de 7,3 milioane lei, mai mare decât cea a PNL, care este de doar 6,3 milioane lei/UAT, faţă de 9,15 milioane lei/UAT cât revine PSD.
Mai mult, UDMR s-a remarcat şi prin cele mai mari alocări per UAT, obţinând finanţări între 15 şi 24 milioane lei pentru unele proiecte care vor fi implementate în doar trei localităţi: Salonta, Marghita, Tăuteu.
Pe de altă parte, este frapantă disproporţia între valoarea alocaţiilor acordate în interiorul judeţului. Astfel, 18 din primele 28 de UAT care au primit finanţări sub 5 milioane lei sunt conduse de primari PNL, 4 dintre acestea (Vadu Crişului, Răbăgani, Olcea, Şuncuiuş) figurând în acest jalnic clasament chiar cu sume derizorii, cuprinse între 200 şi 500 de mii de lei.
În schimb, în acelaşi Top 28 al “alocărilor sub 5 milioane lei” nu am identificat decât 4 UAT cu primari PSD, care însă figurează cu finanţări cuprinse între 2,2 şi 3 milioane lei.
De asemenea, de finanţări cuprinse între 5 şi 10 milioane lei vor beneficia 17 UAT cu primari PSD, faţă de numai 7 UAT cu primari PNL.
Aş mai semnala faptul că doar 4 UAT conduse de primari PNL figurează cu finanţări cuprinse între 10 şi 20 milioane lei, faţă de 6 UAT de la PSD, în vreme ce numai 2 UAT ale PNL au alocările maxime cuprinse între 20-22 milioane lei, pe când alte 2 UAT ale PSD primesc finanţări care se situează între 27-31 milioane lei.
Nu în ultimul rând, am sesizat ponderea mare în totalul finanţărilor judeţului a valorii proiectelor depuse de Consiliul Judeţean. Este vorba despre peste 191 milioane de lei, adică mai mult de 25% din întreaga finanţare a Bihorului, pe care CJBH vrea să o cheltuie în următorii ani pentru reabilitarea şi modernizarea câtorva zeci de kilometri de drumuri judeţene la preţ de… autostradă.
Sunt sigur că aceste sume de bani puteau fi alocate Consiliului judeţean pentru finanţarea unor proiecte de mai mare impact pentru bihoreni, cum ar fi alimentarea cu gaz a unor oraşe din judeţ, mă refer în special la Aleşd, Ştei, Vaşcău, dar şi a unor comune mari, unde alternativa încălzirii cu lemne devine tot mai costisitoare, dar şi mai greu de asigurat.
Dar nu cumva aceste proiecte nu au fost scrise şi susţinute de Consiliul judeţean Bihor tocmai pentru că aceste localităţi sunt conduse de edili PNL?
Din experienţa recentă a precedentelor guverne PSD, sunt convins că o mare parte din capitolele PNDL 2 nu reprezintă decât un cadou otrăvit pentru majoritatea UAT din ţară, în special pentru cele conduse de edilii ai partidelor din opoziţie.
În primul rând, cele 30 de miliarde de euro, la cât se ridică valoarea totală a alocaţiilor de la bugetul de stat în cadrul PNDL 2 până în 2020, nu există fizic, parte dintre aceste finanţări urmând să fie asigurate prin credite de angajament.
Aceasta înseamnă că majoritatea investiţiilor nu va putea fi implementată fără a se va apela la creditul furnizor, urmând să fie decontate etapizat, în funcţie de gradul de realizare.
Ori nu puţine au fost cazurile în care, după decontarea primelor facturi, antreprenorilor li s-au trântit uşile trezoreriilor în nas, aceştia fiind nevoiţi să-şi închidă şantierele şi să se judece cu primăriile cărora pe criterii politice li s-au suspendat alocările.
Nu mai trebuie să reamintesc că vizate de acest scenariu sumbru sunt în special UAT-urile conduse de edilii ai opoziţiei, care astfel pot fi compromişi în faţa alegătorilor pentru nerespectarea promisiunilor electorale, unele dintre acestea fiind incluse chiar în PNDL 2.
Pe de altă parte, la sfârşitul săptămânii trecute, Biroul european de statistică Eurostat a anunţat că Romania a avut un deficit bugetar de 3,2% din produsul intern brut (PIB) pe trimestrul I al anului 2017, al doilea cel mai adânc din Uniunea Europeană, peste ţinta asumată de guvernarea PSD-ALDE.
Coroborată cu calendarul de aplicare a Legii salarizării unitare, această contra-performanţă va greva asupra predictibilităţii bugetare pe următorii ani, riscând să compromită implementarea proiectelor cuprinse în PNDL 2, care nu se va dovedi astfel decât o cioară vopsită în culorile PSD.
