Şase tineri fermieri au fost evidenţiaţi, miercuri, în şedinţa Colegiului prefectural şi felicitaţi de prefectul Ioan Mihaiu pentru munca lor şi investiţiile realizate în agricultură prin accesarea fondurilor europene dedicate instalării tinerilor fermieri.
Directorul Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) Bihor, Cristian Buzlea a realizat o prezentare atractivă a acestora, cu filmări realizate în fermele acestora şi cu comentariul live al fiecărui beneficiar. Cei 50 de directori de instituţii deconcentrate prezenţi au avut ocazia să vadă atmosfera de la faţa locului şi modul în care tinerii concep să lucreze astăzi în agricultură. „Satul românesc are viitor cu asemenea tineri!”, a mai spus Cristian Buzlea. Potrivit directorului OJFIR, din cei 10.100 de tineri fermieri instalaţi în ţară cu fonduri europene, pe M.6.1, peste 900 sunt bihoreni
După şase ani de activitate într-o bancă, cu studii economice, Adriana Tirb este cultivator de lavandă, în satul Miheleu, dintr-o mare pasiune, ea fiind fascinată de lanurile mov din Provence, văzute doar în poze. Azi lanurile ei sunt solicitate chiar şi pentru fotografii de nuntă, potrivit agerpres.ro.
Simona Liuţa Pop cultivă căpşuni, în satul bunicilor Dernişoara, unde s-a mutat pentru a avea grijă de ei. Spiritul antreprenorial s-a manifestat în grădină, unde are acum două solarii moderne, cumpărate din Anglia. Ea cultivă doar soiuri autohtone şi în mod curat, pentru că, afirmă ea, „nu vrea să ofere otrăvuri oamenilor”.
Ionuţ Moldovan s-a înscris şi a absolvit Facultatea de agronomie după ce a prins drag de cultivarea legumelor, în satul Roit. Multă lume din judeţ îl ştie după numele „Ferma lui Ionuţ”. „Merge spre un brand zonal”, a precizat Buzlea.
Lucian Şereş face zootehnie. El a preluat zestrea familiei de patru vaci şi 12 hectare de pământ, iar acum creşte 12 vaci de rasă Angus şi 100 de oi Suffolk, pentru care îngrijeşte 50 de hectare.
Deşi şi-a lăsat, deocamdată, soţul în Germania, unde au cultivat în principal sparanghel, Daniela Surdan a revenit acasă, în satul Cheriu, pentru a cultiva căpşuni în solar. Cum provocarea cea mai mare este desfacerea, Daniela a conceput şi realizat o gheretă sub formă de căpşună, mai multe din acestea fiind amplasate cu marfă în parcările supermarketurilor din Oradea.
Nu în cele din urmă, Marius Cacuci creşte 60 de bivoliţe în satul Beznea, un lapte deosebit de valoros, dar pentru că nu a avut oameni care să lucreze la muls, bivoliţele sunt semi-sălbatice, a renunţat la colectarea laptelui şi s-a reorientat pe producerea de mezeluri din carne de bivol în amestec cu carne de porc Mangaliţa.
Cei şase tineri întreprinzători au expus, spre degustare, fructe, legume şi produse alimentare obţinute cu ajutorul fondurilor europene: căpşuni gustoase, roşii, castraveţi, ardei, frunze de mărar şi pătrunjel, ceapă verde, salam din carne de bivoliţă în amestec cu carne de porc Mangaliţa, lângă plăcinte cu cartofi, dar şi legături de lavandă, săpunuri şi punguţe aromate.
