Guvernul își asumă proiectul „România Educată” prin memorandum. Ce spune profesorul Adrian Hatos despre programul care își propune să modernizeze învățământul românesc. VIDEO

Guvernul își asumă obiectivele stabilite prin programul „România Educată”, proiectul de țară care își propune să modernizeze învățământul românesc. Un memorandum privind implementarea acestuia și aprobarea priorităților în reforma sistemului național de educație va fi aprobat, miercuri, într-o ședință la care participă și președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a avut, în ultima perioadă, consultări cu diverși actori din zona educațională pentru a transmite viziunea finală cu privire la proiectul „România Educată”. La discuțiile de la Cotroceni a participat și profesorul orădean Adrian Hatos.

”I-am transmis președintelui două idei. Spune ceva despre starea sistemului de învățământ dacă noi elaborăm obiective pentru reformarea sistemului de învățământ pornind de la date care nu vin din interiorul sistemului. De pildă, noi știm care este rata abandonului din datele pe care le avem de la ancheta forței de muncă în familie. Și cealaltă idee a fost mai mult o întrebare retorică. L-am întrebat pe președinte care ar fi soluția ca, după ce adoptăm noul pachet legislativ cu privire la educație, să nu reînceapă țopăiala legislativă prin care documentul să fie modificat așa cum s-a întâmplat cu actuala lege a educației.”- Adrian Hatos

Potrivit senatorului liberal, la finalul a trei zile de consultări la Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a anunțat că proiectul „România educată” are susținerea Coaliției de guvernare și deschiderea opoziției pentru transpunerea lui legislativă.

Printre prioritățile prevăzute în PNRR se află sprijinirea a peste 2.500 de unități de învățământ preuniversitar, dotarea a 10.000 de laboratoare și cabinete școlare, mobilarea a 75.000 de săli de clasă, construirea a 140 de creșe și servicii complementare de educație timpurie, realizarea a 10 centre de învățământ dual, dezvoltarea unei rețele de școli verzi și formarea a 100.000 de cadre didactice pentru predarea on-line.

Ca finalizare practică a programului „România Educată” se dorește emiterea unui pachet legislativ care să transpună viziunea proiectului în legislație, a completat Adrian Hatos.

Propuneri din Memorandum

1. Constituirea unui grup de lucru interministerial coordonat de primul Ministru, care va elabora rapoarte trimestriale de monitorizare a implementării Proiectului „România Educată” – termen 1 august 2021;
2. Adoptarea unei Hotărâri de Guvern privind aprobarea Planului de acțiune, cu termene și responsabilități, pentru implementarea Proiectului „România Educată” – termen 10 septembrie 2021;
3. Elaborarea Pachetului legislativ care să asigure implementarea Proiectului „România Educată” – termen 1 octombrie 2021;
4. Organizarea de consultări cu partenerii sociali, reprezentanți ai asociațiilor de părinți, ai mediului economic și organizațiilor neguvernamentale, ai comunităților locale, ai altor autorități/ entități publice, elevi, studenți, profesori, experți, pentru definitivarea Pachetului legislativ – octombrie – noiembrie 2021.

La nivelul Ministerului Educației (prin structurile desemnate prin act administrativ), se vor desfășura toate activitățile de gestionare, monitorizare și control aferente schemei de proiecte administrate.

Țintele din „România Educată”, pe termen lung:

1. Îmbunătățirea performanței sistemului de educație:
   Creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE;
   Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%;
   Reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional, astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%;
   Până în 2030, toți profesorii să aibă competențe digitale de bază (inclusiv de predare prin instrumente digitale – digital literacy) și cel puțin 85% dintre elevii;
   de clasa a VIII-a să aibă competențe digitale de bază;
   Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare.
2. Creșterea participării și calității educației timpurii:
   Până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta până la 3 ani participă la educație antepreșcolară;
   Până în 2030, 96% dintre copiii între 3-6 ani participă la educație preșcolară;
   Până în 2025, va fi realizat un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie.
3. Creșterea performanței în învățământul primar, secundar inferior și secundar superior:

Până în 2030, cel mult 20% dintre tinerii în vârstă de 15 ani vor mai avea competențe scăzute la citire, matematică și științe conform metodologiei testelor PISA (în prezent, înregistrăm un procent de 41% citire, 47% matematică și 44% științe);
Până în 2030, cel mult 15% dintre elevii de clasa a VIII-a vor mai înregistra competențe scăzute în domeniul informatic (în prezent, procentul este de 39%);
Până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ preuniversitar;
Până în 2030, peste 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și 40.000 din învățământul gimnazial vor fi formate pentru aplicarea noului curriculum bazat pe competențe.

4. Sporirea calității și atractivității învățământului superior:
   Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare;
   Până în 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale;
   Până în 2030, minimum 20% dintre absolvenții de învățământ superior – licență și master – vor participa la programe de mobilitate externă;
   În 2030, în România, vor studia cel puțin 10% studenți internaționali (din totalul studenților înmatriculați).