Măsurile luate în perioada pandemiei au în continuare urmări asupra adolescenților și a tinerilor. Războiul din Ucraina, iar din toamnă războiul din Israel și încălzirea globală adaugă la balastul emoțional și sufletesc al tinerilor.
O echipă de cercetători coordonată de dr. Tanja Michael de la Universitatea Saarland, Germania, a realizat un studiu pe această temă, subiecții adolescenți cu vârste între 14 și 18 ani.
Primele rezultate date publicității sunt alarmante. 54% dintre cei peste 4.000 de adolescenți se confruntă cu anxietate când vine vorba despre viitor. 41% dintre participanți la studiu au simptome depresive, sunt abătuți, lipsiți de speranță, melancolici. 37% au spus că li s-a diminuat calitatea vieții, se simt singuri și nu mai simt aceeași bucurie să iasă sau să stea cu prietenii. 28% dintre ei spun că perioada pandemiei Corona și măsurile impuse i-au apăsat mult, iar 31% spun că acestea i-au apăsat foarte mult. Războiul din Ucraina (abia început când s-a realizat sondajul între adolescenți) a adus noi griji în sufletele lor. 5% au spus că războiul îi apasă, iar 22% că războiul îi apasă foarte rău. Încălzirea globală și fricile produse de posibilele ei efecte afectează alte 19% dintre adolescenți. 75% dintre tinerii cu încredere redusă în propriile forțe și eficiență au spus că din perioada pandemiei li s-a diminuat calitatea vieții, 82% dintre ei au deja simptomele unei depresii, iar 72% se confruntă cu stări de anxietate. Dintre adolescenții cu încredere în sine și în propria eficacitate au spus doar 17% că li s-a redus calitatea vieții, 30% că se confruntă cu stări de anxietate, iar 23% au simptome de depresie. De asemenea s-a constat din răspunsurile lor că cu cât locuințele lor au fost mai mici (apartamente mici, deci mediu economic mai fragil) și nu au avut spațiu privat sau nu și-au putut ocoli membrii de familie, cu atât starea lor emoțională și psihică este mai instabilă, mai depresivă.
Dr. Tanja Michael spune că aceste rezultate combinate cu rezultatele altor studii pe tema efectelor închiderii școlilor în perioada Pandemiei scot în evidență că nu doar adolescenții și tinerii, ci și societatea sunt în pericol.
„Persoanele depresive își pierd încrederea în sine și în viitor. Ele sunt vlăguite, nu mai au obiective, ambiții, eforturile lor pentru a realiza ceva se diminuează. Dar tinerii sunt motorul inovației. Ei duc societatea mai departe. Dacă luptă cu propriile probleme, nu vor mai avea putere pentru dezvoltare profesională, pentru implicare politică. Dacă și-au pierdut încrederea și optimismul naturale, specifice vârstei, nu vor mai lupta cu problemele vieții, ci se vor lăsa copleșiți de ele, vor fi neajutorați. Tinerii au nevoie de flexibilitate expresivă, de abilitatea de a reacționa emoțional corespunzător situației cu care se confruntă. Acești tineri și adolescenți au nevoie de ajutorul psihologilor și de un spațiu în care să își exprime temerile, problemele, în care să fie stimulați și antrenați să caute soluții și strategii pentru rezolvarea lor. Oricât de dedicați și deosebiți sunt profesorii, ei nu îi pot ajuta atât de mult pe elevii lor. Asupra cadrelor didactice este presiunea recuperării materiei pierdute, a pregătirii elevilor pentru examene și bacalaureat. Iar pentru consiliere psihologică le lipsește timpul și pregătirea de specialitate. Cursul de psihologie din facultate nu este suficient pentru nevoile adulților în devenire”, spune dr. Michael.
Din punctul ei de vedere, problema depresiei la adolescenți nu trebuie ignorată, și pentru că cei care au avut o depresie la aceste vârste, sunt mai târziu vulnerabili la alte căderi depresive, care le vor afecta mult viața personală, familială, socială și profesională.
Daniela Stoica
