Sărbătoarea de sfârșit de an este, în credința populară românească, patronată de Moș Ajun, stăpânul timpului și păstrătorul puterii anului ce vine. Așa cum românii au personificat dintotdeauna zilele săptămânii, dându-le chipuri și nume, precum Sfânta Vineri, tot astfel Ajunul și Crăciunul au devenit două personaje simbolice: Moș Ajun și Moș Crăciun.
În imaginarul popular, cei doi apar ca niște bătrâni foarte înțelepți, cu bărbi albe ca zăpada, veniți din vremuri de mult uitate. Deși seamănă ca două picături de apă, Moș Ajun și Moș Crăciun au roluri diferite, dar la fel de importante. Amândoi sunt buni și darnici, cutreieră lumea și aduc daruri, mai ales copiilor. Moș Ajun oferă nuci, pere, covrigi, colaci, colindeți, plăcinte, prăjituri și bomboane, în timp ce Moș Crăciun vine cu haine, încălțăminte, jucării și bucatele pregătite din purcelul de Crăciun.
Ziua de Crăciun este precedată de o pregătire aparte, începută încă din Ajun, pe 24 decembrie, o zi cu o încărcătură simbolică profundă. În satele românești, tradițiile se păstrează și astăzi cu sfințenie, iar copiii pornesc la colindat pe la toate casele, ducând vestea Nașterii Domnului și umplând ulițele de glasuri cristaline.
În credința populară se spune că, în noaptea de Ajun, cerurile se deschid pentru o clipă, iar acest dar tainic este oferit doar oamenilor buni. Atunci, doar cei curați la suflet pot auzi cântările cetelor îngerești, iar liniștea nopții capătă o lumină aparte, ca o binecuvântare pentru casele și inimile deschise.
Ajunul Crăciunului rămâne astfel o noapte a așteptării, a generozității și a speranței, în care tradiția, credința și copilăria se întâlnesc sub aceeași stea.
Echipa oradeaindirect.ro
Primești pe whatsapp cele mai importante știri din Oradea și Bihor. ABONEAZĂ-TE AICI, apoi apasă butonul URMĂREȘTE în aplicație
