Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, de la 1,50, începând cu data de 10 noiembrie 2021, și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. Asta in urma evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate.
Totodată, Consiliul de administrație al BNR a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,75 puncte procentuale, de la ±0,50 puncte procentuale, implicând majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 2,50 la sută pe an, de la 2 la sută pe an și menținerea ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 1,00 la sută pe an. În același timp, s-a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Conform băncii centrale, evoluţiile şi analizele recente indică o încetinire mai pronunţată a creşterii PIB non-agricultură în a doua parte a anului curent faţă de previziunile anterioare, ce face probabilă o restrângere a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrară creşterii uşoare anticipate în luna august. La nivelul de ansamblu al economiei este totuşi de aşteptat o reaccelerare a creşterii acesteia în trimestrul III, datorită performanţelor foarte bune ale agriculturii, precum şi o scădere relativ mai temperată a dinamicii ei anuale, care rămâne la o valoare deosebit de înaltă din perspectivă istorică.
Relevantă este menţinerea, în iulie-august, la un nivel ridicat, dar semnificativ diminuat faţă de trimestrul II, a dinamicii anuale a comerţului cu amănuntul, a celui auto-moto şi a serviciilor prestate populaţiei. Ritmul anual de creştere al producţiei industriale şi cel al comenzilor noi în industria prelucrătoare au scăzut însă considerabil de la valorile foarte înalte consemnate în trimestrul II, iar activitatea din construcţii a suferit un declin în termeni anuali. În acelaşi timp, exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus consistent variaţia anuală în iulie-august şi vizibil mai pronunţat decât importurile, cu consecinţa accelerării puternice a creşterii în termeni anuali a deficitului comercial. Deficitul de cont curent şi-a diminuat totuşi substanţial dinamica anuală în acest interval, cu aportul balanţelor veniturilor, rămânând, însă, pe ansamblul primelor opt luni ale anului, cu peste 55% superior nivelului înregistrat în perioada similară a anului anterior.
Evoluţiile de pe piaţa muncii au rămas relativ favorabile în primele două luni ale trimestrului III, dar în contextul acutizării unor probleme de aprovizionare şi al scumpirii energiei, precum şi al incertitudinilor sporite legate de situaţia epidemiologică. Acestea au afectat angajările în diferite sectoare ale economiei, precum şi evoluţia ratei şomajului BIM, care şi-a întrerupt în acest interval trendul descendent, crescând uşor faţă de luna iunie, dar revenind în septembrie la 5,0%.
Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar şi-au accelerat creşterea în octombrie, atingând maxime ale ultimelor 17 luni, sub impulsul majorării ratei dobânzii de politică monetară, precum şi pe fondul înăspririi condiţiilor lichidităţii şi al aşteptărilor privind continuarea creşterii ratei dobânzii-cheie. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat considerabil parcursul ascendent pe întreg spectrul de scadenţe, inclusiv în contextul persistenţei tensiunilor politice interne şi al trendului crescător al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din state dezvoltate şi din regiune. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a cvasi-stabilizat pe platoul înalt atins la mijlocul lunii precedente, receptând şi influenţele calmării volatilităţii pe piaţa financiară internaţională.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce pe palierul de două cifre în septembrie, ajungând la 13,4%, de la 12,8% în august, în condiţiile unei activităţi intense de creditare în monedă naţională, susţinută inclusiv de programe guvernamentale. Componenta în lei şi-a accelerat astfel creşterea până la 18,4% în septembrie – cea mai înaltă valoare din mai 2016 – de la 17,5% în august, iar ponderea ei în total s-a mărit la 71,6%.
Conform calendarului anunțat, următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 10 ianuarie 2022.
