Highland … Scoția … Istoria, oamenii și peisajele ei atrag și fascinează artiștii și oamenii obișnuiți deopotrivă, fie că se numesc Walter Scott sau Jules Verne, Felix Mendelssohn-Bartholdy sau Gaetano Donizetti. Acolo, în țara lui Lochness și a lui William Wallace, suntem invitați joi, 30 ianuarie, de la ora 19, prin intermediul muzicii și al Filarmonicii Oradea. Violonistul Vlad Răceu și dirijorul Andrei Feher ne vor ghida prin peisajul, istoria și spiritul Scoției prin intermediul Fanteziei Scoțiene op. 46 de Max Bruch și al Simfoniei a III-a în la minor, op. 56 de Felix Mendelssohn-Bartholdy.
Fantezia scoțiană a lui Max Bruch (1838 – 1920) este, alături de Concertul nr.1 pentru vioară și Kol Nidre pentru violoncel, una dintre cele mai cunoscute lucrări ale compozitorului german, deși catalogul lucrărilor sale este impresionant și cuprinde de la muzică de cameră și lieduri până la concerte, lucrări scenice, operă și muzică religioasă aproape toate genurile muzicale cultivate în secolul al XIX. Iar pe lângă activitatea de compozitor a desfășurat o bogată activitate dirijorală și pedagogică. Fantezia scoțiană este inspirată de romanele lui Walter Scott și dedicată lui Pablo de Sarasate, cu care Bruch a fost prieten. Lucrarea a fost scrisă un an înainte de a pleca la Liverpool, unde a lucrat trei ani.
Simfonia a III-a Scoțiana de Felix Mendelssohn-Bartholdy (1809 – 1847) este alături de Italiana cea mai interpretată simfonie a sa, deși fiecare dintre cele cinci este o bijuterie. Lucrarea a fost inspirată de călătoriile tânărului compozitor în Regatul Marii Britanii, unde a susținut ani la rând concerte cu un succes răsunător și a devenit unul dintre compozitorii de suflet ai reginei Victoria și al prințului Albert, dar și al britanicilor. Față de Italiana, Simfonia a III-a are o atmosferă mai sumbră, potrivită cu romanele lui Walter Scott, dar și cu istoria zbuciumată a țării. Și cu răul de mare suferit de Mendelssohn în călătoriile sale peste canal și în jurul insulei.
Violonistul Vlad Răceu este solist al Filarmonicii Dinu Lipatti din Satu Mare, membru al Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca și cadru didactic la Academia Gheorghe Dima. El este cunoscut publicului orădean încă din vremea studenției, cucerind de fiecare dată publicul prin claritatea și sensibilitatea cu care interpretează șlagărele, dar și piesele mai puțin cunoscute din repertoriul violonistic.
Dirijorul română-canadian Andrei Feher este pentru prima dată la pupitrul orchestrei orădene. A avut ocazia să învețe pe lângă și de la Zubin Mehta, Valery Gergiev sau Thomas Hengelbrock, și a fost asistentul minunatului Paavo Järvi la Orchestre de Paris. La 26 de ani era deja șeful orchestrei Kitchener-Waterloo Symphony Orchestra din Canada. A dirijat deja concerte și orchestre importante în Canada, majoritatea țărilor europene și Asia. Și abia anul acesta împlinește 34 de ani. Repertoriul său se întinde de la baroc până la muzica contemporană, iar stilul său este apreciat pentru autoritatea naturală, respectul față de partitură, fantezia și inteligența cu care abordează lucrările pe care le dirijează.
Mai găsiți bilete pentru acest concert la casa de bilete a filarmonicii și pe site-ul bilete.ro .
Următorul concert găzduit de Filarmonica Oradea va avea loc marți, 4 februarie, de la ora 19, și ne va prezenta Corzi în dialog. Concertul va fi susținut de violonista Andrada Ciupeiu, violistul Ionuț Chiș și pianista Ana Ruth Micula.
Daniela Stoica
