Sub genericul De la Abu Hassan la Marea Neagră, Filarmonica Oradea ne invită la o călătorie muzicală de-a lungul a două secole și jumătate, în care muzica și influențele muzicii orientale sunt valorificate cu mijloace tehnice ale muzicii clasice europene. Programul cuprinde: Uvertura Abu Hassan de Carl Maria von Weber, Concertul nr. 5 pentru vioară și orchestră în La major, KV 219 de Wolfgang Amadeu Mozart, Suita din baletul Belkis, Regina di Saba de Ottorino Respighi și Rapsodia Marea Neagră de Bujor Haiduc, în primă audiție orădeană. Solist va fi violonistul turc Tolga Kulak, iar dirijor moldovean Vladimir Lungu, stabilit de mulți ani în Turcia. Concertul va avea loc joi, 23 mai, de la ora 19, în sala Enescu-Bartok.
Orientul Apropiat a atras și fascinat oamenii de cultură, mai ales după Renaștere și începutul marilor călătorii și descoperiri geografice. Din secolul al XVIII-lea s-a dezvoltat o adevărată modă a subiectelor literare, teatrale, muzicale, a ritmurilor, modulațiilor melodice și instrumentelor orientale, ce a culminat în secolul al XIX-lea, iar cafeaua a cucerit Europa. Războaiele Otomane care au dat de furcă liderilor politici și militari și oamenilor simpli din secolul al XV-lea până în secolul al XVIII-lea, au lăsat în urmă instrumente muzicale mai ales de percuție, ritmuri și fantezii care au atras scriitorii și compozitorii indiferent că a fost vorba despre Goethe, Hauff, Rameau, Mozart, Weber sau St. Saens, ca să enumerăm doar câțiva.
Uvertura Abu Hassan de Carl Maria von Weber (1786 – 1826) este introducerea unei drame muzicale germane cu dialoguri vorbite, inspirat din colecția de povești orientale 1001 de nopți. Uvertura se interpretează și azi. Tânărul Weber avea deja 24 ani, era la început de carieră (zece ani mai târziu avea să compună celebrul Freischütz), ajunsese deja la München, după ce la 17 ani a preluat funcția de director a Operei din Breslau, iar la 21 de ani fusese secretarul ducelui general Eugen von Württenberg. Dar München este locul în care tânărului compozitor îi cresc aripi, după întâlnirea cu clarinetistul Heinrich Joseph Baermann, pentru care a compus câteva dintre cele mai frumoase lucrări clasice dedicate clarinetului. Tot în München, împreună cu alți șase compozitori, pune bazele Uniunii Armonice, prin care voiau să susțină și să promoveze muzica bună, și desigur să se susțină reciproc prin critici și recenzii. În acest context compune drama muzicală Abu Hassan, respectând moda și gustul publicului, inspirându-se dintr-un subiect oriental. Public numeros înseamnă pentru tânărul compozitor și venituri, iar de bani a avut întotdeauna nevoie. Piesa nu mai corespunde gustului publicului de azi, dar uvertura este o mostră de inventivitate melodică și orchestrație, de ritmuri amețitoare (pentru care Weber a fost des criticat) și bună dispoziție, cu un optimism contagios.
Concertul nr. 5 pentru vioară și orchestră de Wolfgang Amadeus Mozart (1756 – 1791) este probabil cel mai îndrăgit și interpretat dintre cele cinci concerte dedicate de acesta viorii. Mozart însuși a cântat la vioară, dar nu este sigur dacă a cântat atât de bine, încât să își poată interpreta propriile concerte. Indiferent însă pentru cine le-a scris, concertele sale dedicate viorii sunt repere pentru orice violonist. Concertul nr. 5 este un mănunchi de energie, în care optimismul și luminozitatea se împletesc cu o doză de melancolie, oferindu-i solistului posibilitatea să își demonstreze virtuozitatea, iar ascultătorilor să își întinerească sufletul. Este supranumit Concertul turcesc, din cauza rondo-ului, în care Mozart folosește disonanțe și modulații asociate în secolul al XVIII-lea cu muzica orientală.
În cea de a doua parte a serii orchestra orădeană va interpreta Suita din baletul Belkis, Regina di Saba de Ottorino Respighi (1879 -1936). Suita este din păcate foarte rar interpretată, având nevoie de un aparat orchestral impresionant și o armată de percuționiști. Este o lucrare târzie a compozitorului italian (compusă în 1931), în care dă dovada măiestriei sale în orchestrație și a inventivității melodice. Față de Mozart și Weber cu peste 100-150 de ani mai devreme, el deja cunoaște inflexiunile muzicii orientale, dar nu se ferește de ritmuri de jazz și de elemente ale muzicii atonale când vine vorba să descrie sonor războiul. Suita este spectaculoasă putând ilustra muzical nu doar povestea de dragoste dintre regina din Saba și regele Solomon, ci și un block buster cu note romantice, produs azi la Hollywood. Lucrarea va fi o surpriză foarte frumoasă pentru publicul orădean, muzica lui Respighi fiind din păcate nu foarte des interpretată sau cunoscută, cu excepția Suitelor Romane și a Păsărilor.
De asemenea surpriză va fi ultima piesă a serii Rapsodia Marea Neagră de compozitorul și dirijorul Bujor Hoinic (1950-) stabilit încă din 1984 în Turcia. Lucrarea va fi interpretată în primă audiție la Oradea.
Dirijorul Vladimir Lungu este cunoscut publicului orădean încă de la începuturile carierei sale muzicale la începuturile anilor 2000, fiind apreciat pentru expresivitatea și meticulozitatea cu care lucrează. Și violonistul Tolga Kulak revine la Oradea. Violonistul turc a impresionat de fiecare dată publicul orădean și a colaborat bine cu colegii săi din orchestra orădeană.
Mai găsiți bilete la acest concert la caseria filarmonicii și pe site-ul bilete.ro .
Daniela Stoica
