Cartea lunii, „Literaturile române postbelice” – un studiu de referință semnat de istoricul și criticul literar, Ion Simuț, cea pe care v-o propunem astăzi, în Vinerea Mare, a luat Premiul Uniunii Scriitorilor în anul 2018.
Volumul a apărut la Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca. Cartea prezintă un studiu aprofundat despre fenomenologia relației dintre scriitorul român și puterea socială, în perioada postbelică. Reacțiile posibile: oportunism, evazionism, subversivitate, disidență-exil, încorporate în patru literaturi paralele, fiecare cu miza ei, fiecare cu personalitatea ei. O poveste abstractă a literaturii române postbelice, proiectată pe un fundal istoric concret. O poveste grevată pe un realism politic și e o dramă morală. Drama scriitorului român într-un regim represiv. O poveste scrisă pentru cei care vor să înțeleagă reacțiile literaturii în confruntarea cu instituțiile de constrângere și control: partidul unic, securitatea și cenzura. Cine a învins? Au învins instituțiile puterii reale a dictaturii sau a ieșit învingătoare puterea simbolică a literaturii? Dar ce se întâmplă oare cu literatura când piața se substituie dictaturii politice? A fost, este sau va fi vreodată literatura perfect liberă?
O istorie literară conceptuală, oprită din când în când la interogații teoretice, se intersectează cu o istorie literară narativă, bine documentată, spusă pentru toți cei care vor să-și amintească, dacă au amintiri, sau, dacă nu au trăit acele vremuri, să-și închipuie în trezvie cum a fost. O istorie literară care ține cont de Istorie.
