Peste 40 de cercetători reuniți în Asociația Educație și Cunoaștere (organizație activă în spațiul educațional vorbitor de limbă germană din Germania, Austria și Elveția, n.r.) solicită o frânare a digitalizării școlilor și învățământului primar și parțial gimnazial. Inteligența artificială nu are voie să înlocuiască cadrele didactice.
Cercetătorii spun că prejudiciile pe care digitalizarea învățământului le aduc copiilor până în clasa a șasea sunt mult mai mari decât avantajele. „Copiii au doar o viață și o singură biografie educațională. Nu avem voie să ne purtăm iresponsabil cu ei”, spun aceștia într-un memoriu înaintat Ministerului Educației Federal.
„Cercetătorii în științe educaționale au deja tot mai multe dovezi din viața reală că educația cu telefoane mobile, tablete și laptopuri până în clasa a șasea nu ne face copiii mai deștepți, ci din contră mai proști”, spune Ralf Lankau de la Facultatea de Media și Comunicare a Universității din Offenburg, Germania. El este unul dintre primii semnatari ai memoriului și aduce ca argumente studii științifice din care reiese că „utilizarea telefoanelor mobile, tabletelor și laptopurilor în cadrul procesului de învățământ a luat un prea mare avânt și are efecte negative asupra sănătății fizice, psihice și sociale a copiilor.” Încercările de digitalizare a procesului de învățământ trebuie să se oprească. Cercetătorii observă deja că școlile folosesc tot mai multe sisteme de prelucrare a datelor și că există deja tendința ca un sistem de inteligență artificială să susțină cursuri și să testeze copiii. După pandemia cu Virusul Corona 19 ar trebui să fie clar că acest sistem de predare a eșuat, argumentează ei.
Un alt argument al semnatarilor memoriului este că țările scandinave, care au fost pioneri în domeniul digitalizării învățământului, fac deja un pas înapoi. Guvernul suedez a abrogat o lege de dotare a învățământului preșcolar cu aparatură digitală, după ce o echipă a Karolinska Institut din Stockholm a adus dovezi că doritele efecte pozitive ale digitalizării învățământului au fost dorințe și vise, dar nu s-au adeverit în realitate. Din contră copiii se confruntă acum cu dificultăți mult mai mari în asimilarea de cunoștințe, precum și cu dificultăți de concentrație. Obiectivele digitalizării învățământului au fost crearea de șanse egale, îmbunătățirea procesului educațional și o creștere a implicării sociale. Dar consumul de conținut digital sabotează copiii mici în procesul de învățare și în cel de dezvoltare a vorbirii, capacitatea de concentrare le-a scăzut, iar dezvoltarea fizică nu mai este armonioasă.
Societatea Germană pentru Medicină Pediatrică și Adolescenți a propus anul acesta reducerea timpului petrecut de copii cu telefoanele mobile, tablete și laptop. Mai mult mebri organizației au solicitat ca micuții să nu mai aibă propriile telefoane mobile, iar în timpul folosirii acestora să fie supravegheați în timp ce accesează informație pe internet. Din studiul Autorității Americane de Sănătate (Centers for Disease Control and Prevention) dat publicității în acest an reiese că adolescenții și copiii sunt foarte influențați de media și dezvoltă dependențe față de tehnica digitală. Cu cât încep mai devreme să folosească telefoanele mobile și cu cât timpul de consum media crește, se observă că dezvoltă că dezvoltarea fizică trenează, tulburările alimentare, de somn și de concentrație se înmulțesc și se accentuează. Pe deasupra copiii și tinerii aceștia se confruntă cu sentimente de inferioritate și cu depresii cu o intensitate și într-un număr mai mare decât generațiile anterioare.
Cercetătorii în științe educaționale le reproșează asociațiilor producătorilor de aparatură care promovează digitalizarea școlilor că urmăresc doar profit pe seama copiilor. Din raportul Unesco asupra educației la nivel global în 2023 reiese că digitalizarea nu a dus la obținerea efectelor promise de producători. Cercetătorii propun corectarea fixației obsesive asupra digitalizării învățământului preșcolar, primar și parțial gimnazial.
În schimb informaticianul elvețian Beat Döbeli Honegger le reproșează câtorva dintre cercetătorii că citează fals și tendențios studii de specalitate, iar o parte dintre ei nu mai sunt activi în cercetare. El nu desființează însă semnatarii memoriului și nici toate argumentele lor.
Daniela Stoica
