Folosirea computerului, cuvintele încrucișate șahul și jocuri care solicită creierul sunt ajutoare de nădejde pentru vârstnici în prevenirea demenței sau în întârzierea apariției acesteia. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui studiu publicat recent în JAMA (The journal of American Medical Association).
Numeroase studii au arătat deja că oamenii cu o educație mai solidă și cei care au meserii ce le solicită abilitățile cognitive suferă mai rar de demență. Rezervele intelectuale se păstrează o perioadă mai lungă dacă seniorii au hobby-uri și preocupări ce le solicită intelectul.
O echipă de cercetători condusă de dr. Joanne Ryan, profesor la Monash University, Melbourne, Australia, a analizat ce efect au diferite activități și hobby-uri în cazul apariției demenței. Cercetarea lor a cuprins și studiile altor echipe de cercetători. Subiecții, toți peste 70 de ani, au fost întrebați și despre hobby-urile lor și modalitățile de petrecere a timpului liber, pe lângă problemele de sănătate cu care se confruntă și medicația pe care o primesc.
Așa cum era de așteptat hobby-urile care solicită creierul sunt asociate cu un risc de demență scăzut. Cele mai folositoare preocupări sunt cititul și scrisul, urmate de participarea la cursuri pentru adulți, utilizarea calculatorului și scrierea jurnalului. Dr. Joanne Ryan a ajuns la Hazard Ratio de 0,89 pentru aceste activități, ceea ce înseamnă o incidență a demenței cu 11% mai mică.
Pe următorul loc s-au clasat activități precum șahul, jocul de cărți sau cuvintele încrucișate. În cazul acestor vârstnici a fost calculată o rată de 0,91, adică o incidență a demenței cu 9% mai redusă. Cei care au hobby-uri creative, cum ar fi lucrul manual, cioplitul în lemn sau metal, pictura sau desenul au un risc de îmbolnăvire de demență cu 7% mai redus față de colegi de generație fără hobby-uri. Aceleași rezultate le au și activități mentale pasive cum ar fi citirea de cărți, ziare, reviste, privitul la TV, ascultarea muzicii sau radio-ului.
În cazul celor activi social, care merg la teatre, muzee, galerii de artă, cinema nu au fost descoperite beneficii asupra incidenței demenței. Neobișnuit a fost și faptul că nu s-a constatat nicio legătură între viața socială activă și demență, deși studii anterioare susțin că o viață socială activă reduce riscul demenței.
Studiul cercetătorilor australieni nu a reușit să demonstreze că aceste preocupări intelectuale ar fi cauza pentru care acetși vârstnici rămân limpezi la minte. Dr. Ryan nu a constatat nici că o formă de demență incipientă ar putea împiedica seniorii să aibă preocupări intelectuale solicitante.
Daniela Stoica
