Una dintre rezervațiile naturale din Bihor, cu toate că are o porțiune privată, este neadministrată de stat, urmând ca Delta dintre Crișuri să fie controlată concret de Ministerul Mediului, prin noile reglementări făcute public recent de secretarul de stat, Viorel Lascu.
Rezervatia naturală pădurea Rădvani ,din apropierea comunei Cefa si zona heleșteelor Cefa, constituie o zonă umedă, cu importantă avifaunistică deosebită prin asigurarea conditiilor de pasaj, de hrănire si de cuibărit pentru un foarte mare număr de păsări protejate pe plan european și mondial. Această zonă pe culoarul de migrație avifaunistică Panono – Bulgar.
Lacurile au fost amenajate pe câmpiile dintre luncile Crişului Repede şi a Crişului Negru, câmpii mlăştinoase, dotate cu canale colectoare, şi prin larga răspândire a lacurilor ce însumează o suprafaţă totală de 693 ha, încă din vremea Austro-Ungariei.
Datorită cadrului natural deosebit, caracterizat de o floră şi o faună specifice zonei de mlaştină, există un coridor de conservare a biodiversităţii, extins pe o suprafaţă de 5.002 ha, ce leagă Parcul Naţional Mureş Crişuri din Ungaria cu Parcul Naţional Munţii Apuseni. Această rezervație naturală, din păcate, este una dintre acelea fără control administrativ, motiv pentru care Ministerul Mediului se pune în mișcare. Secretarul de stat, Viorel Lascu, susține că „Programul Natura se axează pe acțiuni concrete, fără prea multe vorbe… Partea de protejare a parcurilor: sunt peste 1.500 de arii protejate, iar din octombrie vom prelua toate ariile naturale protejate, ce nu sunt administrate, cum ar fi, de exemplu, Parcul Natural Cefa”.
În acest parc s-au făcut chiar și descoperiri arhelologice: Aşezarea medievală Rădvani se află la circa 3 km SV de centrul localităţii Cefa şi la tot atâţia kilometri de frontiera româno-ungară, la marginea de N a Pădurii Rădvani. Începute cu mult timp în urmă, cercetările de teren de pe raza localităţii Cefa au condus la descoperirea mai multor puncte cu urme de locuire, între care şi cel de la marginea Pădurii Rădvani. Este vorba de o aşezare de lungă durată a cărei existenţă s-a derulat pe aceeaşi vatră începând din neolitic. Din anul 1214 până în sec. XVII, când a fost abandonată din cauza numeroaselor incursiuni turceşti, aşezarea apare în documente sub numele de Rădvani. În funcţie de topografia locului, suprafaţa aşezării a fost împărţită în patru sectoare: A, B, C, D. Cercetările se desfăşoară pe criteriul arheologiei aşezărilor, fiind vizate în principal nivelele medievale timpurii de locuire (sec. VIII – XIII). Sondajele de control stratigrafic iniţiate cu 15 ani în urmă au fost efectuate în toate cele patru sectoare. Între anii 1990 – 1999 săpăturile s-au desfăşurat în sectorul D unde locuirea a fost maiconsistentă. Au fost cercetate mai multe complexe de locuire şi anexe gospodăreşti medievale timpurii (sec. VIII – X şi XI – XIII) şi medievale (sec. XIV – XVII), publicate în literatura de specialitate
Pădurea Rădvani, în care stârcii cenușii își clocesc ouăle în vârful copacilor, motiv pentru care și această pădure este declarată rezervație, pe lângă lacurile mlăștinoase ce acum sunt, o mare parte, proprietate privată. Crescătoriile cu dimensiunile unor ferme uriașe au luat naștere prin amenajarea în vremurile istorice a canalelor de alimentare și eliminare cu apă dintr-un canal ce face legătura între Crișul Repede și Negru. Acestea au supraviețuit chiar dacă astăzi canalele și lacurile nu mai sunt curățate de trestie și, în curând, vor fi blocate tocmai dinacest motiv.
Zona se poate accesa din direcția Oradea, respectiv Arad de pe drumul E 671. La Pescăria Cefa, respectiv Pădurea Rădvani se ajunge, cel mai ușor, dacă de pe E 671 la Inand se ia pe DJ 797 spre localitatea Cefa. De acolo se urmează drumul spre satul Ateaș. După ieșirea din Cefa se traversează Canalul Colector și după 1 km se ajunge la marginea pescăriei. După alți 3 km, se ajunge la Pădurea Rădvani. Din Oradea la Cefa se poate ajunge și prin Tărian, pe DJ 797.
Ferma Cefa, continuată de Rezervaţia Pădurea Rădvani, are o suprafaţă de 758,8 ha si dispune de 19 heleştee cu suprafaţa totală a luciului de apă de 615,2 ha. Heleşteele Cefa sunt amenajate pentru creşterea intensivă a peştelui de cultură: crap în proporţie de 90%, specii fitoplantofage: novac, sânger în proporţie de 8%; specii răpitoare: somn, şalău, ştiucă, în proporţie de 2%
In pădurea de la Rădvani există o rezervaţie ornitologică cu populaţie de stârci, iar nufărul galben este una din plantele ocrotite ale zonei. Periodic, echipe de voluntari, în special studenţi, din ţară, culeg probe din această zonă, fiind indentificate, spre exemplu, specii noi de lilieci şi păsări, dar şi o specie de moluşte dispărută de 10 ani din România.
