Disputa dintre autoritatile locale pe de o parte si cele judetene pe de alta in privinta spatiului in care ar trebui sa functioneze Muzeul dureaza de cativa ani. Inca din 2006, Garnizoana a fost transferata Consiliului Judetean pentru a fi transformata. Insa, lucrarile de reabilitare au trenat, iar dupa ce a ajuns primar in 2008, Ilie Bolojan a propus ca Muzeul sa fie mutat in Cetate, mai ales ca aceasta urma sa fie refacuta cu fonduri europene. S-au opus atunci atat presedintele Consiliului Judetean cat si muzeografii. Discutia a fost reluata de primar la inceputul acestui an. Bolojan sustine că întreţinerea spaţiului din Cetate ar costa bugetul judeţean mult mai puţin decât în clădirea Garnizoanei si chiar daca spatiul e mai mic, nu exista practic niciun dezavantaj.
Directorul Muzeului Tarii Crisurilor a ripostat in weekend. Aurel Chiriac sustine raspicat ca lucrările deja efectuate in cladirea de pe strada Armatei Române, dar și o potențială mutare în Cetate „ar anula identitatea unei instituții ce a avut și are menirea de a servi punerii în valoare a civilizației afirmate în Țara Crișurilor într-o durată lungă de timp”.
Tot el precizeaza ca „pentru existența unui muzeu în Cetatea Oradea, este nevoie de dotări specifice şi rezolvări de infrastructură care nu au fost prevăzute”. E vorba de stoparea igrasiei, sisteme performante de securitate, instalaţii de stingere a incendiilor inclusiv cu gaz inergen, mobilier modern şi funcţional pentru depozite, reţeaua de curenţi slabi necesară pentru tehnologie expoziţională . „Asta inseamna lucrări în plus care vin cu costuri importante şi cu un timp de realizare îndelungat”, mai spune Aurel Chiriac.
Potrivit specialiștilor, MTC deține 500.000 de obiecte de patrimoniu și este al cincilea ca mărime din România.
