Fabrica de blănuri ,,1 Mai’’ din Oradea producea inainte de Revolutie mai mult de o treime din întreaga producţie de blănuri a ţării, fiind una din mărcile de prestigiu mondial în acest sector.
A luat fiinţă în anul 1928, ,,ca o secţie de argăsire şi înnobilare’’ pe strada Decebal, nr. 15.
A fost condusa de către Iosif Leichner, un mare comerciant şi care, în colaborare cu un specialist din localitatea Leipzig a început cu tăbăcirea şi vopsirea blănurilor la Oradea.
Cativa ani mai tarziu fabricuta a fost mutată în clădirea de pe Calea Clujului, nr. 161, imobil ridicat în jurul anilor 1870 pentru grajdurile unui regiment de artilerie. În timpul războiului a devenit întreprindere ce producea numai pentru front, iar imediat dupa executa comenzi mici pentru blănarii particulari din ţară.
Pe timpul lui Ceausescu insa , Fabrica de blănuri ,,1 Mai’’ era recunoscuta din Japonia pana in Statele Unite, si din URSS pana in Tarile Nordice. Toti reprezentantii nomenclaturii vremii isi doreau “irha” sau “mouton dore”de Oradea.
