Unul dintre simbolurile Unirii Principatelor Române de la 1859 este „Hora Unirii”, imn mobilizator care i-a „chemat” pe munteni şi pe moldoveni să se unească sub acelaşi nume.
La 14 iunie 1848, Vasile Alecsandri publică Hora Ardealului, în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, folosind pseudonimul „Un român”. Textul exprimă unitatea de acţiune a Revoluţiei Române de la 1848 pentru a înfăptui unirea deplină a românilor. Odată cu trecerea timpului, aceasta îşi pierde titlul iniţial, fiind denumită Hora română sau chiar o Cântare: „Hai să dăm mână cu mână / Cei cu inima română,/ Să-nvârtim hora frăţiei/Pe pământul României!/ Ardelean, copil de munte! / Ian rădică-acum cea frunte/Şi te-nsuflă de mândrie/ Că-mi eşti fiu de Românie!.
„Hora Unirii” scrisă de Vasile Alecsandri în 1856, cu ocazia constituirii societăţii Unirea, la Iaşi, a fost publicată în revista „Steaua Dunării” a lui Mihail Kogălniceanu.
Poezia „Hora Unirii” avea să devină cunoscută după ce compozitorul moldovean Alexandru Flechtenmacher a compus muzica şi a devenit un simbol al Unirii de la 24 ianuarie 1859, un imn al înfrăţirii tuturor românilor, al cărui prestigiu a crescut în timp, odată cu dezvoltarea conştiinţei naţionale şi a spiritului cetăţenesc.
Deşi nu a devenit niciodată imn al României, „Hora Unirii” a avut mai multe variante, interpretate de-a lungul timpului de artişti foarte cunoscuţi, una dintre interpretările celebre aparţinându-i Mariei Tănase.
Noi vă propunem varianta interpretată de Paula Seling.
