În aceasta săptămână, care precede Postul Paștelui, nu se mai consumă carne, iar în zilele de miercuri şi vineri este dezlegare la ouă, lapte, brânză şi peşte. În calendarele bisericeşti, pentru aceste zile apare menţiunea „harţi”, un termen popular care desemnează zilele de dezlegare a postului.
În zilele de miercuri şi vineri din „Săptămână Albă” nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie, cele doua zile sunt aliturgice. În Sâmbăta lăsatului sec de brânza, Biserica îi pomeneşte pe toţi bărbaţii şi femeile care au fost „luminaţi prin postire”. Aceasta zi este numita „a asceţilor”. Duminica, 26 februarie, există rânduiala de a se cere iertare. Este cunoscută sub denumirea de „Duminica Iertării”.
In traditia populara se mai spune că în Săptămâna albă nu se toarce, ca să nu se facă peste an viermi în fructe. De asemenea, ca să nu-ți albească părul și să nu orbești, nu e bine să te speli pe față și pe cap, decât dacă pui în albie o bucățică de brânză.
Săptămâna se încheie cu duminica de lăsatul secului de brânză, ultima zi de petrecere înaintea postului Sfintelor Paști.
Foto:teotrandafir.com
