Pornind de la volumul de povestiri Depravatul din Gorgani: alte 52 de ciudățenii, apărut de curând la ed. LITERA.
O temă perenă (depravarea cotidiană în secolul18, al fanarioților și al iluminismului) – tehnici narative actuale.
Joi, 11 mai, ora 12.00, sala C23, la Facultatea de Litere a Universității din Oradea, va avea loc o întâlnire cu Doina Ruști și recentul său volum de povestiri Depravatul din Gorgani. Întâlnirea se derulează în formula unui atelier de naratologie.
Un eveniment organizat de Facultatea de Litere, editura Litera & librăria Humanitas.
Coordonatoarea atelierului: conf. univ. dr. Ioana CISTELECAN
Volumul Depravatul din Gorgani: alte 52 de ciudățenii cuprinde povestiri dintr-o lume halucinantă, cu o geografie insolită, pe care Doina Ruști a plasat-o în secolul al XVIII-lea, dând naștere unui adevărat fanariot-cult în literatura de azi.
Continuare a Ciudățeniilor amoroase din Bucureștiul fanariot, cartea aduce alte întâmplări despre excese, pasiuni devastatoare și despre consecințele dorințelor fără cenzură.
Volumul pornește de la personajul sugerat în titlu, un libertin, care lasă moștenire cartea despre regurile neștiute ale desfrâului. Este vorba despre 17 reguli, fiecare conținând câteva povestiri tematice.
„ Fiecare povestire pornește de la faptele știute și duce la cele întâmplate în teritoriile tenebroase, acolo unde începe depravarea.” (Doina Ruști)
Povestirile sunt însoțite de ilustrații.
„Curând s-au răspândit zvonuri despre dezmățul de la Gorgani, iar prin oraș au apărut femeile, care erau – cum să vă spun? – ca niște dovezi din cenușă, ca niște bijuterii scăpate dintr-un incendiu. Nu conta deloc starea lor socială, moralitatea ori alte rahaturi luate în seamă de analiști. Femeile astea – se vedea de departe că aveau o experiență comună. Păreau renăscute, întărite cu cine știe ce elixir. Până și veșmintele erau altfel, scoase în față prin câte un detaliu neașteptat, un nasture de argint, o plasă de perle căzută cu eleganță pe o ureche, un ciorap ieșit în inele și valuri de sub șalvari.
Toate astea le observase Eleni și le notase cu grijă pe marginea unei cărți, una dintre acele cărțoaie cu poze frumoase, scrisă într-o limbă necunoscută. Noroc cu Eleni, care se îndurase să-i dea valoare, altfel nimeni n-ar fi întârziat pe o carte ca aia.
Urmărind faptele, ajunsese să creadă că Depravatul de la Gorgani le făcea ceva acelor femei, poate le dădea otrăvuri ori elixire, le adăuga în sânge un demon ori o stafie, un duh al unei lumi inaccesibile prostimii de rând. Femei neînsemnate, slujnice conștiincioase, coconițe măritate cu demnitate, mame blânde, care nu ieșiseră noaptea pe stradă în viața lor, fetișcane nesărutate, chiar coconeturi bătrâne, preotese cu mila întipărită pe față, cârciumărese nerușinate, blidărese din golănimea orașului, în sfârșit, până la urmă orice femeie ajunsă în casa Depravatului din Gorgani – devenea marcă înregistrată.”
(Doina Ruști – Depravatul din Gorgani: alte 52 de ciudățenii, ed. LITERA, 2023)
„Doar ochiul introspectiv al autoarei și talentul său scriitoricesc fac ca bucăți de hârtie îngălbenită de trecerea timpului să fie capabile să transpună chipuri și veșminte, moravuri și bizarerii amoroase din peisajul bucureștean fanariot.”
Claudiu Turcitu
„Iubiri imposibile, scrise cu talentu-i binecunoscut, ridică perdeaua de pe o lume surprinzătoare.”
Eugen Negrici
DOINA RUŞTI, prozatoare de referință, cu certă contribuție atât în neogotic, cât și în realismul psihologic, apreciată pentru originalitate și erudiție epică, a scris trilogia fanariotă, (Homeric, Mâța Vinerii, și Manuscrisul fanariot) și romane cu miză socială puternică: Fantoma din moară, Lizoanca, Logodnica etc.Cel mai recent roman al său, Paturi oculte (2020), este urmat de două volume de povestiri: Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot și Depravatul din Gorgani: alte 52 de ciudățenii
