Printre stâncile semeţe ale Bihorului, unde vântul pare să poarte ecoul unui timp când ziduri de piatră străjuiau depărtările, cetatea Piatra Şoimului, cunoscută şi ca Cetatea Şinteu, va fi restaurată.
Atestată documentar încă din anul 1306, construcţia ei ar fi început în urmă cu aproape opt veacuri, imediat după invazia mongolo-tătară, şi ridicată pe o stâncă înaltă de circa 500 de metri — o poziţie considerată odinioară inaccesibilă, doar pentru soimi. Astăzi, ruinele ei stau tăcute, dar puternice în amintire. Cetatea Piatra Şoimului îşi pregăteşte reîntoarcerea — nu doar ca ruină, ci ca legendă vizibilă. Un loc unde ecourile vechi capătă glas, iar pietrele spun iarăşi istoria oamenilor care le-au zidit.
Visul de a o vedea răsărind din nou din uitare prinde contur: proiectul de restaurare şi reabilitare este pe cale să transforme vechile ziduri într-un punct de atracţie turistică şi simbol al comunităţii din Aleşd. Finanţarea, în valoare de peste 2,5 milioane de euro (~12,4 milioane lei), provine din fonduri europene (PNRR).
Proiectul presupune o serie de intervenţii ambiţioase: consolidarea zidurilor şubrezite, refacerea secţiunilor prăbuşite, reconstruirea donjonului — cea mai veche parte a cetăţii — cu un nivel în plus, amenajarea unui centru expoziţional, trasarea unor poteci de acces şi alei interioare.
Pe durata restaurării, accesul vizitatorilor va fi restricţionat; planul este ca lucrările să fie finalizate până la 30 iunie 2026.
Pentru locuitorii din Aleşd şi satul Peştiş, restaurarea cetăţii nu este doar un proiect de patrimoniu, ci un bilet spre regenerare culturală, turistică şi economică. O cetate reabilitată va atrage vizitatori, va oferi locuri pentru evenimente, va reveni ca simbol viu al rădăcinilor istorice locale.
Primarul Ioan Todoca spunea: „Va fi o lucrare foarte, foarte frumoasă. Se refac zidurile cetăţii, se face un donjon. Din acel donjon se va vedea până la Bratca, 20 de kilometri.”
Sursa foto: Primăria Oraşului Aleşd
