În a doua zi de Paște, Crișana miroase a flori, a prăjituri și a parfum proaspăt – iar din curți și case răsună râsete, snoave și clinchet de pahare. Este ziua în care băieții pornesc la stropit, iar fetele – frumoase și înfloritoare ca primăvara – îi așteaptă cu zâmbetul pe buze și cu ospitalitate aleasă.
Obiceiul stropitului, moștenit de la comunitățile germane și maghiare și păstrat cu drag și de români, încă trăiește viu în satele și orașele Crișanei. În trecut, se folosea apă de izvor, neîncepută, ca simbol al purității și al reînnoirii. Astăzi, parfumul i-a luat locul, dar simbolistica a rămas: stropitul aduce noroc, sănătate, frumusețe și fertilitate fetelor de măritat – și nu doar.
De la mic la mare, toți au un rol în poveste: cei mai tineri deschid ziua cu veselie și poezii hazlii, fiind răsplătiți cu ouă roșii, prăjituri, câte o bancnotă sau două și, bineînțeles, cu zâmbete sincere. Femeile și fetele îi așteaptă cu mese pregătite ca-n povești: cozonaci, pălincă și ouă roșii – dar și cu bună-dispoziție și cu amintiri de neuitat.
Și chiar dacă azi, în orașe, parfumul de izvor a fost înlocuit de esențe sofisticate, spiritul tradiției rămâne același: o zi de primăvară plină de viață, comunitate și iubire pentru obiceiurile care ne definesc.
Dorina Ursente