Efuziunile emoționale și dramatismul slav vor invada ascultătorii și Sala Enescu-Bartok a Filarmonicii, joi, 21 noiembrie, de la ora 19. Orchestra simfonică orădeană, pianistul Horia Maxim și dirijorul Adrian Morar au pregătit un program generos. Ei vor interpreta Uvertura la opera Taras Bulba de Mykola Lysenko, Concertul nr. 1 în si bemol minor pentru pian și orchestră, op. 23 de Piotr Ilici Ceaikovski și Simfonia a III-a în la minor, op. 44 de Serghei Rahmaninov.
Mykola Lysenko (1842 – 1912), compozitorul național ucrainean, este puțin cunoscut publicului larg în afara granițelor țării sale. Opera Taras Bulba, scrisă după nuvela lui Nikolai Gogol, a fost pusă în scenă la 12 ani după moartea compozitorului, și promovează eroismul și folclorul ucrainean. Văzută prin ochelarii culturali ai secolului ai XXI-lea, subiectul este brutal, dragostea de țară este deasupra dragostei paterne, dar ilustrează idealurile și sentimentele naționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Muzica lui Lysenko însă ne oferă frânturi de teme, motive și ritmuri ale folclorului ucrainean, la care au apelat la vremea lor și Glinka, Ceaikovski, Mussorgski, Rimski-Korsakov, iar mai târziu Prokofiev și mulți alții, și care încântă prin melancolia și patosul lor.
Miezul serii îl constituie Concertul nr.1 pentru pian și orchestră în si bemol minor, op. 23 de Piotr Ilici Ceaikovski, unul dintre cele mai îndrăgite concerte dedicate claviaturii, o piatră de încercare și un must have în repertoriul fiecărui pianist care se respectă. Deși scris si bemol minor, concertul este un clocot de emoții și strălucire, inclusiv partea mediană fiind serenă. Lucrarea, a cărei premieră a avut loc în 1875 în Boston, în interpretarea lui Hans von Bülow, a fost încă de la început un succes. În afara granițelor Imperiului Țarist. La Moscova Nikolai Rubinstein, profesorul, mentorul și destinatarul inițial al concertului, a criticat piesa ca fiind imposibil de interpretat. Același lucru avea să îl mai trăiască Ceaikovski și cu alte lucrări. Compozitorii și publicul rus i-au reproșat lui Ceaikovski că e prea european și nu servește muzica națională rusă, în timp ce în afara granițelor imperiului Ceaikovski și muzica sa erau și sunt personificarea spiritului național rusesc. Concertul nr. 1 pentru pian folosește teme și ritmuri muzicale rusești și ucrainene prelucrate după regulile și rigorile muzicii occidentale. Clocotul emoțional și balansul între euforie și dramă sunt împletite în melodii generoase, care solicită virtuozitatea solistului, și urmăresc ascultătorul încă multă vreme după ce a părăsit sala de concert sau audiția virtuală.
Simfonia a III-a în la minor op. 44 de Serghei Rahmaninov este penultima lucrare a compozitorului. Lucrarea este scrisă la aproape 20 de ani de la emigrarea sa din cauza Revoluției Bolșevice din 1917. Exilul i-a accentuat melancolia, dar i-a ascuțit sensibilitatea la publicul american și european. Pe deasupra l-au adus într-un contact nemijlocit cu noile curente muzicale de la dodecafonism la jazz și musical. Toate aceste influențe se regăsesc în ultimele sale lucrări, care la rămân postromantice, dar sunt altoite deja cu noi structuri muzicale și cu o orchestrație pe măsură. Pentru publicul din perioada interbelică, ultima sa simfonie a fost mai greu de receptat și înțeles, dar este cu atât mai modernă și mai actuală pentru ascultătorii din secolul al XXI-lea.
Pianistul Horia Maxim este unul dintre cei mai îndrăgiți pianiști români, indiferent că este în postura de solist alături de orchestră, de acompaniator sau solist în recital de cameră. El revine la Oradea cu un concert spectaculos, pe care ni-l va prezenta filtrat prin personalitatea sa.
Și dirijorul Adrian Morar este cunoscut publicului orădean și apreciat de acesta. Specializat în operă, el are ocazia să sublinieze melodicitatea celor trei lucrări, dar și țesătura lor orchestrală.
Mai găsiți bilete la acest concert la casa de bilete a filarmonicii și pe site-ul bilete.ro . Vă așteaptă un concert spectaculos și cu multe emoții.
Daniela Stoica
