De la strămoşii daci, la regine, pictori şi designeri celebri, ia a străbătut un drum lung în istorie. Dacă ştii să o “citeşti” ea poate spune povestea unui neam, iar dacă ştii să o porţi, ea poate fi un simbol al feminităţii universale.
Iniţiată de comunitatea La Blouse Roumaine pe 7 ianuarie 2013 a fost recunoscută oficial pentru prima dată în afara ţării, pe 24 iunie 2015, de Primăria Washington DC.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat în anul 2022 legea pentru instituirea zilei de 24 iunie ca „Ziua Iei”. Ia este o piesă de bază a costumului popular românesc şi este confecţionată, de obicei, din in sau bumbac, brodată şi împodobită cu mărgele. În funcţie de imaginaţia şi de măiestria celei care o coase, iile sunt adevărate creaţii de culori, forme geometrice şi modele.
Cea mai importantă piesă a costumului popular femeiesc a ieşit din lada de zestre a străbunicii şi a intrat în atenţia reginelor României, a pictorilor şi fotografilor, dar şi a unor designeri celebri. Regina Maria a României, dar şi Maria Tănase sau Smaranda Brăescu au fost printre primele personalităţi care au dus ia peste graniţele ţării.
Ia de sărbătoare, ia de lucru, ia de ceremonial au însoțit femeia pe tot parcursul vieții. Ca orice veșmânt tradițional-ceremonial, ia constituie o secvență a memoriei colective, iar purtarea ei, o manifestare spirituală ce străbate timpul și prin care se poate redescoperi istoria mitică a unui neam.
Ia românească este un ambasador de nădejde, parte a patrimoniului românesc, dar şi simbol al feminităţii universale.
Sursa: tvrinfo.ro, oradeaindirect.ro
