Echinocțiul de primăvară marchează sfârșitul iernii în emisfera nordică și începutul primăverii astronomice. În 2025, acest moment are loc pe 20 martie, la ora 11:01, ora României. Deși mulți îl asociază cu o dată fixă, fenomenul nu se produce mereu în aceeași zi, din cauza diferenței dintre anul calendaristic și cel tropic.
În această zi specială, durata zilei este egală cu cea a nopții oriunde pe glob. Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera sudică în cea nordică, iar la latitudinile României, se află la o înălțime medie deasupra orizontului la amiază. Tot acum, răsare exact la est și apune exact la vest. Acest echilibru perfect dintre lumină și întuneric nu durează mult, deoarece, din acest moment, zilele vor deveni din ce în ce mai lungi, iar nopțile tot mai scurte, până la solstițiul de vară din 21 iunie.
Dacă în emisfera nordică echinocțiul de primăvară anunță revenirea la zile mai calde și mai luminoase, în emisfera sudică situația este inversă – aici, fenomenul marchează începutul toamnei astronomice. În regiunile polare, schimbarea este și mai dramatică: la Polul Nord începe ziua polară, care va dura șase luni, în timp ce la Polul Sud se instalează noaptea polară, la fel de lungă.
Cuvântul „echinocțiu” își are originea în francezul „équinoxe”, provenit din latinescul „aequinoctium”, care combină „aequus” (egal) și „nox, noctis” (noapte). O denumire perfectă pentru acest moment de echilibru cosmic, ce marchează, an de an, începutul oficial al primăverii.
