Primăvara, dragostea și folclorul stilizat își dau mâna în recitalul pentru vioară și pian ce are loc la Filarmonica Oradea, marți, 2 aprilie, de la ora 19. Protagoniștii serii sunt violoniștii Luminița Burcă și Nagy Kalman, care vor fi acompaniați de pianista Roxana Ardeleanu. Programul va cuprinde Sarabande și Double din Partita I în si minor de Johann Sebastian Bach, Sonata Primăverii în Fa major, nr 5, op 24 de Ludwig van Beethoven, Liebesleid de Fritz Kreisler, prima parte din Sonata în sol minor pentru vioară și pian de Claude Debussy, 5 melodii pentru vioară și pian de Serghei Prokofiev, Salut d`amour de Edward Elgar și prima parte din Sonata a III-a în caracter popular românesc de George Enescu, a cărei premieră absolută a avut loc la Oradea.
Cei trei artiști ne poartă prin trei secole de muzică, de la baroc la clasicism, romantism, impresionism și modernism și prin întreaga paletă emoțională, așa cum a fost surprinsă de compozitori cu temperamente și caractere cât se poate de diferite, de la piosul Johann Sebastian, la cameleonul Serghei Prokofiev sau melancolicul și metodicul George Enescu.
Partitele pentru vioară solo de Johann Sebastian Bach (1685 – 1750) au fost considerate de George Enescu drept Himalaia violoniștilor, iar digitația, frazarea și expresivitatea recomandate de el pentru interpretarea acestor piese sunt și azi prețuite și utilizate de mulți violoniști. Lucrările au fost scrise cel mai probabil în 1720, înainte și după moartea primei sale soții, Barbara Bach. Nu se știe dacă Bach și-a auzit lucrările interpretate de un violonist virtuoz. Promovate și cunoscute au devenit cele șase partite abia prin Joseph Jochim, mai bine de o sută de ani după moartea lui Bach. În secolul al XX-lea și al XXI-lea sunt interpretate de toți violoniștii care se respecte și care vor să își răsfețe publicul.
Sonata Primăverii de Ludwig van Beethoven (1770 – 1827) este una dintre cele mai cunoscute și interpretate lucrări pentru vioară și pian. La peste 220 de ani de la compunerea sa, sonata își păstrează prospețimea și frumusețea cu care ne vrăjește, iar interpreții sunt mereu provocați de dificultățile tehnice și expresive ale ei.
Violonistul și compozitorul Fritz Kreisler (1875 – 1962) a fost una dintre cele mai interesante personalității ale secolului al XX-lea în muzică. La doar 7 ani a fost admis la Conservatorul din Viena (până azi cel mai tânăr admis), unde a studiat printre alții cu Anton Bruckner, iar la 10 ani și-a început studiul la Conservatorul din Paris, unde a studiat și cu Leo Delibes sau Jules Massenet. L-a absolvit cu medalia de aur. Pe partea de compoziție a avut la început rețineri în a-și publica lucrările sub numele propriu. Se confruntase deja cu antisemitismul și respingerea, în ciuda talentului său. Lucrările compuse la cumpăna dintre secole, publicate în 1905, le-a declarat prelucrări pentru vioară și pian după manuscrisele găsite în Franța, semnate de Vivaldi, Pugnani sau Martini. Sub numele lor au fost și publicate. Dezvăluirile făcute în 1935 au stârnit un val de proteste, fiind acuzat de denigratori ca plagiator nerușinat. În cazul lui, minciuna a avut picioare foarte lungi. Liebesleid, care apare în programul concertului nostru a apărut la fel ca Liebesfreude și Schöner Rosmarin sub numele lui Gaetano Pugnani. Miniaturile lui pentru vioară și pian erau praline muzicale oferite publicului ca bis, la finalul concertelor. Până azi cadențele sale la concertele marilor compozitori și miniaturile sale sunt interpretate cu plăcere de muzicieni și savurate de public.
Sonata lui Claude Debussy (1862 – 1918) ne trece prin începutul de secol al XX-lea și finalul primului Război Mondial, perioadă în care Debussy a fost grav bolnav. De fapt Sonata este ultima sa lucrare. Cele 5 melodii ale lui Prokofiev (1891 – 1953), au fost la fel ca Vocalise a lui Rahmaninov, compuse inițial pentru voce. Azi le putem savura în cele mai diferite versiuni instrumentale. Salut d`amour de Edward Elgar (1857 – 1934) a fost cadoul compozitorului pentru viitoarea sa logodnică și soție, și se bucură de asemenea de cele mai interesante versiuni instrumentale de la vioară și pian la forma orchestrală.
Recitalul se va încheia cu prima parte din Sonata a III-a în caracter popular românesc de George Enescu (1881 – 1955) , a cărei premieră absolută a avut loc în 16 ianuarie 1927, chiar în actuala sală Enescu-Bartok a Filarmonicii, cu Enescu la vioară și Nicolae Caravia la pian. De la această premieră a pornit zeci de ani mai târziu celebrul concurs pentru vioară bianual de la Oradea, în care sonata era piesă obligatorie. Lucrarea a fost compusă în aceeași perioadă cu opera Oedip, între ele existând similitudini, dar și mari diferențe. Sonata este un adevărat omagiu adus sufletului și folclorului românesc, de către celebrul violonist, pianist, dirijor, compozitor și pedagog care a fost Enescu.
Violoniștii Lumința Burcă și Nagy Kalman s-au dezvoltat sub ochii publicului orădean. Luminița Burcă a fost solist concertist al filarmonicii noastre, în timp ce Nagy Kalman este concertmaestrul orchestrei. Pianista Roxana Ardeleanu este un nume mai ales pentru cunoscători, fiind un acompaniator și corepetitor râvnit.
Mai găsiți bilete la acest concert la caseria filarmonicii și pe site-ul bilete.ro .
Daniela Stoica
CASĂ DE VÂNZARE ÎN BIHOR
