Sub genericul Ritmuri clasice: Prokofiev, Strauss și Stravinsky, Filarmonica Oradea și dirijorul permanent Andrej Vesel ne invită la un concert cu program generos. Acesta va cuprinde: Simfonia I în Re major Clasica de Serghei Prokofiev, Concertul pentru oboi și orchestră în Re major, AV 144 de Richard Strauss și Baletul Petrușca de Igor Stravinski. Solist va fi oboistul filarmonicii Gati Sandor. Este un concert cu forțe proprii, dacă vreți.
Simfonia Clasica, op. 25 de Serghei Prokofiev (1891 – 1953) este compusă în timpul Primului Război Mondial. A fost începută în 1916, terminată un an mai tâziu, cu câteva săptămâni înaintea Revoluției Bolșevice din 1917, care a schimbat fața și soarta Rusiei. Lucrarea este un omagiu adus lui Joseph Haydn și Wolfgang Amadeus Mozart și primul exercițiu al tânărului compozitor în stilul neoclasic, pe care îl vor îmbrățișa apoi Ottorino Respighi, Richard Strauss sau Igor Stravinski. La prima vedere, din cauza melodiilor cunoscute sau intuite, simfonia pare într-adevăr clasică, dar de fapt este un foc de artificii din punct de vedere ritmic, o provocare pentru muzicieni și o mare bucurie pentru public, meloman sau nemeloman. Simfonia Clasica este până azi una dintre cele mai îndrăgite lucrări ale cameleonicului compozitor rus, alături de concertele pentru pian, baletul Romeo și Julieta sau Petrică și Lupul.
Concertul pentru oboi și orchestră de Richard Strauss (1864 – 1848) a fost compus în 1945, la comanda unui caporal american, responsabil de siguranță în zona Garmisch Partenkirchen, unde locuia compozitorul. Richard Strauss avea deja 81 de ani, perioada sa de rebeliune și avangardă muzicală era demult apusă. Mai tinerii săi colegi îl considerau deja demodat. Faptul că ocupase funcția de ministru al culturii în perioada nazistă îi știrbise reputația internațională. În această perioadă compune Concertul pentru oboi și cele două Sonatine pentru suflători Din atelierul unui invalid și Atelierul vesel. Între concertele pentru oboi cel compus de Richard Strauss este unul dintre cele mai frumoase și se înscrie cu mândrie în linia celor compuse de Haydn și Mozart. Spiritul lucrării este dominat de serenitatea specifică clasicilor vienezi, chiar dacă Strauss se joacă cu ritmurile și cu modulațiile melodice. Solistul are parte de una dintre provocările carierei, concertul fiind una dintre piesele de bază în concursurile de specialitate, dar și unul dintre cele mai îndrăgite concerte de către public. Linia și dezvoltarea melodică îi anunță deja pe compozitorii minimaliști.
Ultima lucrarea a serii este baletul Petrușca de Igor Stravinski (1882 – 1971). Lucrarea a fost scrisă pentru Baletul Rus a lui Serghei Diaghilev în 1911, căruia i-a dedicat un an mai devreme Pasărea de Foc, iar câțiva ani mai târziu revoluționarul Sacre du Printemps. Povestea este inspirată din teatrul de păpuși din târgurile rusești. Muzica lui Stravinski, la fel ca și coregrafia lui Michel Fokine întredeschid porțile unei noi ere, fără să producă încă scandalul ce îl va provoca doi ani mai târziu Sacre. Compozitorul este încă pe tărâm armonic, dar ritmurile sale sunt o provocare pentru muzicieni și pentru balerini. Modul în care Stravinski și Fokine îmbină elementele clasice și romantice cu ritmurile populare și arhaice dă dovadă de adevărată măiestrie. Baletul se bucură de succes încă de la premieră.
Dirijorul permanent Andrej Vesel și oboistul Gati Sandor, alături de orchestra simfonică a Filarmonicii, ne oferă trei lucrări de mare virtuozitate, care ne deschid ușa spre sărbătorile de iarnă cu lumini și umbre, cu duioșie și temeri, cu toată gama de sentimente umane încununate de speranță și încredere.
Mai găsiți bilete la acest concert la casa de bilete a filarmonicii și pe site-ul bilete.ro .
Daniela Stoica
