Maria Mierluț (Mimi pentru prieteni și colegi), o remarcabilă actriță și regizoare a teatrului românesc de păpuși, ne-a părăsit pentru totdeauna. Urma să împlinească în această vară 84 de ani. O știam sănătoasă, plină de viață, dar o boală scurtă și necruțătoare, apărută pe neașteptate, a învins-o pe luptătoarea hotărâtă și mereu optimistă.
Am cunoscut-o în 1958, la Oradea, unde Mimi tocmai își începuse cariera de actriță la Teatrul de păpuși, iar eu, proaspăt absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică am fost angajat secretar literar la Teatrul de Stat. Pentru că în România acelor ani nu exista o școală de artă păpușărească, Mimi învăța actorie și regie la Școala populară de artă cu Radu Penciulescu, pe atunci tânăr regizor la Oradea, care va deveni unul dintre cei mai mari regizori de teatru din perioada postbelică (cineva l-a numit chiar „Creatorul școlii românești de regie”), iar tainele artei păpușărești i le dezvăluia marele scenograf și regizor Paul Fux de la Teatrul de păpuși.
Avea o cultură vastă și multilaterală. A absolvit cu brio Facultatea de filosofie a Universității din Cluj, iar acasă avea o bogată bibliotecă, lecturile ei multiple oferindu-i o viziune amplă și foarte bogată asupra vieții. Spectacolele pe care le-a realizat (cele mai multe la actualul Teatru Ariel din Târgu-Mureș) dovedeau o gândire profundă, o analiză exactă și foarte fină a textului, o fantezie care transpunea ideile în forme artistice clare, bogate și cuceritoare. „Teatrul de păpuși este o formă de cunoaștere a lumii și de autocunoaștere” – mărturisea ea, ținând să sublinieze că „Păpușa este inima, esența teatrului de păpuși. Ea este cea care produce miracolul însuflețirii, învierii obiectului amorf și are o independență pe care o impune celorlați parteneri de joc”.
A realizat multe spectacole deosebite. Unele dintre ele – cum sunt, de pildă, Ninigra șiAligru de Nina Cassian, Cartea cu Apolodor de Gellu Naum, Cuconițele mele dragi de Valentin Silvestru după I. L. Caragiale, Pui de om de Victor Eftimiu, Întâmplări cu Winnie Pooh de A. Al. Milne,Cârligate-mbârligate de Mihai Crișan, Făt-Frumos cel Năsos de Nela Stroescu după I. L. Caragiale, Vrăjitorul din Oz de Frank L. Baum, Făt-Frumos cel Urât de Marin Sorescu, Cenușăreasa de Smaranda Enache după Frații Grimm, Punguța cu doi bani de I. Gheliuc după Ion Creangă, Fabule?…Fabule! de Smaranda Enache și propriile ei adaptări după Albă caZăpada de Frații Grimm și Zâna Zorilor de Ion Slavici – sunt de neuitat pentru toți iubitorii artei păpușărești. Câteva dintre ele au primit și importante premii de creație, iar ca o încununare a întregii sale cariere artistice, în 2013 i s-a decernat Premiul „Michaela Tonitza Iordache” de excelență în animația românească.
Avea și un deosebit talent pedagogic, repetițiile conduse de ea fiind, pentru actori, veritabile lecții de măiestrie artistică.
Îndrăgită de toți colegii și prietenii pentru bunătatea și generozitatea sa, pentru convingerea că nu poate exista bucurie mai mare decât a dărui bucurie copiilor, Mimi Mierluț a fost un artist cu o înaltă vocație. Așa rămâne ea în istoria artei păpușărești din România, ca o stea care, chiar dacă s-a stins pe pământ, va continua să strălucească în amintirea noastră și pe firmamentul artei românești.
ZENO FODOR
