Săptămâna Patimilor este săptămâna dinaintea Învierii Domnului și reprezintă o perioadă de profundă semnificație religioasă și spirituală în tradiția ortodoxă, marcând ultimele zile ale Postului Paștelui și pregătind credincioșii pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului.
Fiecare zi din Săptămâna Mare are o semnificație aparte și este însoțită de slujbe speciale, încărcate de emoție și simbolism, care rememorează ultimele momente din viața pământească a lui Iisus Hristos: de la intrarea Sa în Ierusalim, la Cina cea de Taină, trădarea, arestarea, judecata, drumul Crucii, Răstignirea și Punerea în Mormânt. Este o perioadă de reculegere profundă, pocăință, iertare și curățare sufletească, în care credincioșii sunt îndemnați să se apropie de Dumnezeu prin post, rugăciune și participare activă la slujbele din biserică.
Săptămâna mare a început în Duminica Floriilor, în 13 aprilie şi se încheie în Sâmbăta Mare pe 19 aprilie.
Această săptămână nu este doar o rememorare simbolică a drumului suferinței lui Hristos, ci și o invitație la introspecție și înnoire interioară. Credincioșii sunt chemați să-și îndrepte greșelile, să ierte și să se împace cu cei din jur, pentru a putea întâmpina cu sufletul curat Lumina Sfântă a Învierii.
În Lunea din Săptămâna Mare se scoate totul din casă la aerisit, se repară şi se văruiesc casele, iar mobilierul se spală şi repară. Curţile se mătură, se scot gunoaiele, gardurile se repară, şanţurile se curăţă de nămol şi se face curat la animale. Totul trebuie să strălucească de curăţenie.
Muncile la câmp sunt permise doar pâna miercuri, inclusiv. De joi, bărbaţii le vor ajuta pe femei la treburile din gospodărie.
Săptămâna Patimilor este și un timp dedicat curățeniei și pregătirilor pascale. Luni este considerată ziua în care gospodinele încep curățenia generală a casei, în semn de reînnoire.
În general se fac treburile grele prin gospodărie: se spală geamurile, se mătură, se aspiră. Curățenia se încheie de regulă până miercuri. În zilele următoare se pregătesc bucatele tradiționale ce vor fi așezate pe masa de Paște.
În Joia Mare se vopsesc ouăle – un simbol al vieții și al biruinței asupra morții. De asemenea, joia este ziua dedicată pomenirii morților. Se împart colaci, vin, miere și fructe.
De Vinerea Mare există și obiceiul scăldatului în rouă sau în apă curgătoare, pentru sănătate. Se spune că dacă plouă în această zi, anul va fi roditor. Mai mult, se spune că dacă te scufunzi de trei ori în apă rece în această zi vei fi sănătos tot anul.
Sâmbăta este ultima zi de pregătire pentru Paște. Se gătesc bucatele, se sacrifică mielul, se pregătesc hainele de sărbătoare. Seara, oamenii merg la Înviere cu coșuri cu mâncare pentru sfințit: ouă roșii, pască, cozonac, drob, friptură – toate acoperite cu un ștergar curat. Lumina Învierii este adusă în case și urmează prima masă pascală.
