Vineri, 1 martie, în România este marcată sărbătoarea Mărţişorului, cel mai cunoscut simbol al primăverii, iar Mărțișorul este simbolul acestui anotimp și al renașterii naturii.
De mărţişor sunt legate şi două interesante legende: una din acestea spune că un zmeu a răpit soarele pentru trei anotimpuri, până iarna, când un viteaz l-a înfruntat pe zmeu şi a redat astrul cerului şi oamenilor. În luptă el a fost însă rănit, iar sângele s-a scurs pe zăpadă, în acel loc crescând ghiocei, care au devenit astfel vestitorii primăverii.
A doua legendă arată că Primăvara se plimba într-o poiană, când a observat un ghiocel răsărit, pe care a vrut să îl ajute să crească, îndepărtând zăpada din jurul lui. Iarna a devenit mânioasă şi a trimis un frig teribil peste ghiocel care a îngheţat, Primăvara a dorit să îi ţină de cald cu mâinile şi s-a rănit la un deget, iar sângele i-a curs peste ghiocel, readucându-l la viaţă. Potrivit legendei, astfel, Primăvara a învins Iarna.
Mărțișorul este un simbol al norocului și bunăstării. El ne aduce optimism și credință. Forma acestuia s-a schimbat în timp. La început mărțișorul era simbolizat printr-o moneda. Mai târziu apărea sub formă unor mici pietre de rău vopsite în alb și roșu înșirate pe o ață. Acum mărgelele frumos colorate, ceramică și florile le-au luat locul. În șnurul alb-roșu se împletesc anotimpul ce a trecut – iarna și cel ce începe – primăvara, de care e prins un simbol.
În tradiția populară se spune că firul mărțișorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Astfel, în plan simbolic, firul mărțișorului este firul anului, al tuturor zilelor de peste an.
Conform tradiției populare, mărțișorul nu se aruncă, ci se leagă de un trandafir sau de un pom înflorit, că să aducă noroc.
