Filarmonica Oradea ne propune în concertul simfonic de săptămâna aceasta o întâlnire cu trei viitoare staruri ale muzicii clasice. Vom avea ocazia să îi ascultăm pe pianista Izabela Voropciuc, violonistul Petre Abraham Smeu și pe violoncelistul orădean Jan Sekaci, laureați ai Concursului Național de Interpretare New Hope 2025, desfășurat în primăvară la Satu Mare. Dirijorul serii va fi Janko Zsolt.
Programul va cuprinde Concertul pentru pian și orchestră nr. 24 în do minor, KV 491 de Wolfgang Amadeus Mozart, Concertul pentru vioară și orchestră în re minor, op 47 de Jean Sibelius și Concertul nr. 1 pentru violoncel și orchestră, op 107 de Dmitri Șostakovici. Un program generos pentru public și pentru soliști, dificil pentru orchestră și dirijor pentru că sare prin două secole de muzică și trei epoci muzicale foarte diferite. Concertul pentru pian în do minor de Mozart (1756 – 1791) aparține încă barocului, deși anunță deja romantismul prin conflictele emoționale pe care le surprinde. Liniile melodice rămân clare, transparente, periculoase pentru solist. Concertul pentru vioară în re minor de Sibelius (1865 – 1957) aparține deja romantismului târziu. Atmosfera este dramatică, influențată de natura și spiritualitatea nordică și de personalitatea compozitorului. El însuși violonist bun a compus lucrarea cunoscând posibilitățile tehnice ale instrumentului și potențialul său emoțional. Rezultatul este unul dintre cele mai frumoase concerte dedicate viorii, care stă alături de marile concerte ale lui Beethoven, Brahms, Mendelssohn și Ceaikovski. Este de asemenea una dintre lucrările cheie în competițiile de profil. Primul Concert pentru violoncel și orchestră în Mi bemol Major, op. 107 de Dmitri Șostakovici (1906 – 1975) este la rândul său un reper în literatura dedicată violoncelului. Fără să fie celist, ci pianist, a compus lucrarea pentru Mstislav Rostropovici, unul dintre cei mai mari susținători ai compozitorului în Uniunea Sovietică și pe plan internațional, alături de David Oistrah și Sviatoslav Richter. Față de primele două concerte din program, acesta aparține muzicii noi, fără să fie avangardist. Compus în 1959, la câțiva ani după moartea lui Stalin, concertul ne dezvăluie nu doar personalitatea compozitorului, ci și strategia de supraviețuire a unui popor pe perioada unei dictaturi: umorul, sarcasmul, bravarea, urmate de retragerea în intimitate și melancolie. Ce au în comun cele trei concerte sunt dificultățile tehnice pe care le întâmpină soliștii. Fără virtuozitate și o bună înțelegere a partiturilor, fiecare este o capcană pentru solist.
Cei trei tineri soliști ai serii sunt studenți sau proaspăt absolvenți și aparțin Generației Z. Sunt născuți după anul 2000, încă în formare personală și profesională, dar deja capabili să ne traducă marile lucrări într-o nouă limbă, pentru o lume nouă, cu alte provocări.
Dirijorul Janko Zsolt și orchestra simfonică orădeană îi vor susține și ajuta în demersul lor. Pentru o parte din public lucrările vor fi interpretate prea rapid, pentru altă parte poate prea emoțional sau dimpotrivă mai sec decât interpretările deja consacrate. Dar cei trei tineri soliști ne vor deschide ochii, urechile, inimile spre noi perspective de abordare a celor trei mari lucrări, prin prisma celor care cunosc alte provocări emoționale, sociale, economice și politice.
Mai găsiți bilete la acest concert la casa de bilete a filarmonicii și pe site-ul poftimcultura.ro .
Daniela Stoica
