Cu ocazia „Luminaţiei”, aşa cum este cunoscută în popor, “Ziua Morţilor”, un vechi obicei catolic păstrat de sute de ani, cimitirele din Crişana, Ardeal, Banat şi Maramureş se transformă în oaze de lumină, datorită sutelor de lumânări aprinse în memoria celor trecuţi în eternitate.
Semnificația “Zilei Morţilor” se regăsește în tradiţia Bisericii Romano-Catolice, însă aceasta a fost preluată în timp și de ortodocși, luterani, calvini sau unitarieni. În Evul Mediu, pe 1 noiembrie, după Sfânta Liturghie dedicată Zilei tuturor sfinților, oamenii își petreceau după-amiaza în cimitire, rugându-se pentru sufletele răposaților. Așa se explică originea consacrării primei zile din Brumar drept zi de pomenire a morților. De aici provine obiceiul de a merge pe 1 noiembrie în cimitir, de a duce flori și coronițe de flori, de a aprinde lumânări și a spune rugăciuni pentru sufletele morților. În biserici se săvârșește vecernia, slujba de seară, în memoria celor trecuți în veșnicie.
În bisericile protestante, „Ziua Morților” nu există, însă și credincioșii protestanți, evanghelici, reformați merg în cimitire, duc flori, aprind lumânări și se roagă. Obiceiul a fost preluat şi de Biserica Greco-Catolică. În timp, Biserica Ortodoxă a preluat această sărbătoare dedicată sufletelor celor decedați, care devine astfel ecumenică.
