Semnificatia martisorului a ramas aceeasi de-a lungul timpului: este un simbol al primaverii, al revenirii la viata. El ne aduce optimism si credinta. Forma acestuia s-a schimbat in timp. La inceput martisorul era simbolizat printr-o moneda. Mai tarziu aparea sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu insirate pe o ata. Acum margelele colorate, ceramica si florile le-au luat locul. In snurul alb-rosu se impletesc anotimpul ce a trecut – iarna si cel ce incepe – primavara, de care e prins un simbol.
Traditia populara arata ca martisorul trebuie legat la rasaritul soarelui. El se poarta din 1 martie si pana cand primavara ia in stapanire, pe deplin, natura: se aude cucul cantand, infloresc ciresii ori trandafirii, vin berzele sau randunelele. Conform traditiei populare, martisorul nu se arunca, ci se leaga de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa aduca noroc.
Despre istoria martisorului, Tudor Arghezi a scris ca fetele au inceput sa poarte fir alb de matase, dupa ce au observat ca vantul de primavara le pateaza pielea. Dupa ce metoda a dat roade, au legat si un fir rosu, ca sa nu fie deocheate.
