Instituirea zilei de 14 mai ca moment de comemorare a celor care au suferit în temniţele comuniste a început printr-un demers al unui grup de parlamentari, devenind lege (nr. 127) la 16 mai 2017. A fost marcată pentru prima dată pe 14 mai 2018.
În Bihor, memoria celor care au suferit în închisorile comuniste este evidențiată în cadrul Memorialului „Rezistență și Represiune în Bihor”, amenajat în subsolul corpului K din Cetatea Oradea. Este unul dintre puţinele spaţii muzeale din România dedicate în exclusivitate memoriei foştilor deţinuţi politic care au îndurat ororile Gulagului comunist. Printre zecile de mii de români care au cunoscut temnițele comuniste (în perioada 1948–1964 cel puțin 91.333 de persoane au fost arestate, dintre care 73.636 au fost condamnate), bihorenii au ocupat şi ei un loc de frunte pe această listă a suferinţelor. Potrivit informaţiilor specialiştilor, numărul victimelor din judeţul nostru clasa Bihorul în primele 10 locuri, cu un procent de 1,4%, procent rezultat în urma studierii fişelor matricole penale”, ne-a declarat lector univ. dr. Cristina Liana Pușcaș, realizatorul Memorialului „Rezistență și Represiune în Bihor”.
Harta unităţilor din sistemul concentraţionar comunist cuprinde 240 unităţi de detenţie, între care 44 de penitenciare, 61 de locuri de anchetă, depozit şi surghiun, 72 de lagăre de muncă forţată, 63 de centre de deportare şi domicilii obligatorii, 10 azile psihiatrice cu caracter politic. Pe aceeaşi hartă mai figurau 93 de locuri de asasinate, gropi comune, lupte cu Securitatea soldate cu morţi. Adăugându-se la această geografie sumbră mai mult de 100 de sedii regionale, raionale/judeţene, unde se desfăşurau anchetele Securităţii, rezultă un total de aproape 450 locuri de detenţie sau reprimare.
Penitenciarul din Oradea a fost, între anii 1945-1977, unul dintre unitățile de încarcerare cu un regim sever, unii dintre deținuți considerând că la Aiud „tot era de o mie de ori mai bine decât la penitenciarul Oradea”. Printre cei care au trecut pragul închisorii de pe Criș se numără Arsenie Boca, Arlette Coposu, soția seniorului Corneliu Coposu, episcopul greco-catolic de Oradea Iuliu Hirțea, episcopul romano-catolic de București Joseph Schubert, Gheorghe Rizea, soțul Elisabetei Rizea, Lucreția Jurj, din grupul Teodor Șușman, femeile din lotul Arnăuțoiu, Remus Radina, Ion Ioanid, părintele Nicolae Bordașiu și mii de alți martiri.
